Mai exact, România ar putea să nu se bucure de ajutorul aliaților pentru a garanta securitatea unei investiții de aproximativ 4 miliarde de euro.
Conform legii 17/1990, articolul 9, zona economică exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora.
În condițiile specifice determinate de dimensiunile Mării Negre, întinderea zonei economice exclusive a României se stabilește prin delimitare, pe bază de acord încheiat cu statele vecine ale căror țărmuri sunt limitrofe sau situate față în față cu litoralul românesc al Mării Negre, ținându-se seama de faptul că lățimea maximă a zonei economice exclusive, în conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996, poate fi de 200 mile marine.
Neptun Deep Neptun Deep este cel mai mare proiect energetic al României, o investiție care se ridică la circa patru miliarde de euro. Dacă proiectul va deveni funcțional, România va deveni cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat însă că proiectul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din platoul continental al Marii Negre, nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, arată Digi 24.
Conform tratatului Atlanticului de Nord, Articolul 5 prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor, însă aplicabilitatea sa este limitată la teritoriul național, care include și marea teritorială (până la 12 mile marine de țărm).
Generalul a subliniat că infrastructura critică de la Neptun Deep este situată dincolo de această limită, în zona economică exclusivă.
Deși România exercită drepturi suverane de exploatare și jurisdicție asupra resurselor din această zonă, spațiul respectiv nu beneficiază de aceeași garanție automată de securitate colectivă ca teritoriul terestru sau apele de coastă.
Gazele din Neptun Deep, cea mai mare exploatare din Marea Neagră românească, unde producția este așteptată să demareze în 2027, ar putea ajunge, teoretic, în Austria, după ce ar tranzita România și Ungaria. Austria și Ungaria sunt interconectate prin conducta HAG, de 45 de kilomeri, operațională din 1996, dar care în prezent permite doar flux unidirecțional, dinspre Austria spre Ungaria, și este folosită de unguri pentru a se aproviziona cu gaze din Rusia.
După cum a relatat Profit.ro, producția viitoare de gaze naturale a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, se numără printre argumentele cu care Comisia Europeană a propus oficial interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE de la sfârșitul anului 2027. Concesiunea este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, compania controlată de austriecii de la OMV având și statut de operator.
