În pofida capacității tehnice de transport și a consumului mai scăzute, România exportă, de la 1 decembrie, volume mai mari de gaze în Republica Moldova decât în Ungaria, relevă analiza Profit.ro.
Volumele exportate în Republica Moldova, de peste 4 milioane mc/zi (sau 45 GWh/zi) sunt superioare mediei zilnice a consumului statului vecin, de aproximativ 2,7 milioane mc/zi, însă probabil nu acoperă decât jumătate din consumul aferent acestei perioade.
Capacitatea tehnică de export către Republica Moldova este de 64,7 GWh/zi, inferioară celei către Ungaria, de 78,8 GWh/zi.
Cu toate acestea, pe 1 și 2 decembrie, România a exportat câte 46 GWh către Republica Moldova și doar 40 GWh/zi către Ungaria.
Situația s-a repetat și miercuri, când, potrivit Transgaz, România va exporta 4 milioane mc cubi în Moldova și doar 3 milioane mc în Ungaria.
Evoluția exporturilor de gaze către Republica Moldova
O parte din gazul exportat doar tranzitează România, în această perioadă importurile ridicându-se la aproximativ 60 GWh/zi.
Interesant este că exporturile mai reduse către Ungaria survin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din statul vecin se situează la 80% (România - 84,4%, media UE - 84,6%), doar 4 state europene (Letonia, Olanda, Cehia și Franța) având un grad de umplere a depozitelor mai redus decât cel maghiar.
Evoluția exporturilor de gaze către Ungaria
Peste 60% din importurile de gaze naturale ale Republicii Moldova din primele 9 luni ale anului 2024 au reprezentat achiziții de la cei doi mari producători de profil ai României, OMV Petrom și Romgaz, arată datele Energocom.
Importurile din România s-au intensificat în octombrie, după cum a relatat Profit.ro.
Potrivit sursei citate, din totalul cantităților cumpărate de Energocom în perioada ianuarie-septembrie 2024, 44% au provenit de la OMV Petrom, iar 17% de la Romgaz. Un procent de 18% a fost achiziționat de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Ceilalți vânzători către Energocom au fost Energy Resources of Ukraine (ERU), companie americană cu operațiuni extinse în Ucraina (13%), gigantul ucrainean Naftogaz (3%), DXT International (3%), grecii de la DEPA (1%) și MET Austria (1%).
″Însumând, în perioada ianuarie-septembrie 2024, Energocom a achiziționat în total circa 4,4 milioane MWh (sau 413.000.000 metri cubi). Trei sferturi din gaze au fost procurate de la companii înregistrate în România și de pe bursa română – BRM. În total, s-au semnat contracte cu 8 entități comerciale, din România, Grecia, Austria, Elveția″, a transmis compania moldovenească.
Grosul cantităților importate au fost revândute furnizorului local Moldovagaz, controlat de rușii de la Gazprom.
Prețul mediu ponderat al gazelor cumpărate de Energocom a fost de 35,25 euro/MWh. Banii de achiziții au provenit dintr-un grant oferit Republicii Moldova de Guvernul Norvegiei, dintr-un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și din surse proprii ale companiei.
Republica Moldova nu exclude varianta ca tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, în privința căruia poziția oficială a Kievului este că va înceta de la 1 ianuarie 2025, să continue și după această dată, potrivit ministrului Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.
Importurile și exporturile de gaze de miercuri, 4 decembrie
Basarabia se confruntă cu riscul ca, la iarnă, în condiții de criză în aprovizionarea cu energie, care ar putea surveni și ca urmare a stopării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, să nu poată importa suficient curent electric din România pentru a-și asigura integral necesitățile de consum.
Asta pentru că prin Ucraina tranzitează și gazele extrase de gigantul rus Gazprom care alimentează regiunea separatistă Transnistria, inclusiv marea centrală de producție de energie MGRES a companiei de stat rusești InterRAO, ce asigură circa 80% din necesarul de electricitate al malului drept al Prutului, teritoriul controlat de autoritățile constituționale din Republica Moldova.
