Shell a încheiat joi sezonul raportărilor financiare ale marilor producători de energie, anunțând un profit net de aproape 5,7 miliarde de dolari (aproximativ 4,8 miliarde de euro), în creștere cu 19% față de primul trimestru din 2025, arată o analiză a publicației turcești Hurriyiet.
Vezi și cum statul român a aprobat cereri de export de carburanți.
Grupul a explicat că a beneficiat de prețurile mai mari și de „marje de rafinare crescute”, precum și de „o contribuție mai mare din activitățile de trading”.
O situație similară a fost raportată și de rivalul britanic BP, care a anunțat la finalul lunii trecute o creștere puternică a profitului, până la 3,84 miliarde de dolari, în timp ce TotalEnergies și-a majorat profitul cu 51%, până la 5,8 miliarde de dolari.
În schimb, companiile americane ExxonMobil și Chevron au raportat scăderi ale profiturilor, rezultatele fiind afectate de decalajul nefavorabil dintre vânzarea și livrarea produselor pe piețele de derivate.
Războiul împotriva Iranului și blocarea strâmtorii Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, au provocat o scădere bruscă a livrărilor de petrol și o explozie a prețurilor.
Un baril de Brent, reperul global al pieței petroliere, a avut în martie o medie de aproximativ 100 de dolari, cu vârfuri de 120 de dolari, față de circa 70 de dolari înainte de începerea ostilităților, la finalul lunii februarie.
Acest context a avantajat în special trio-ul european BP, Shell și TotalEnergies, care au operațiuni puternice de trading — spre deosebire de rivalii americani ExxonMobil și Chevron, mai dependenți de activitățile de producție.
Diferența majoră din acest trimestru este că „BP, Shell și Total au beneficiat atât de prețurile mai mari, cât și de turbulențele în sine”, a declarat pentru AFP Stephen Innes, analist la SPI Asset Management.
El a adăugat că „marile companii europene au semănat mai puțin cu firme petroliere tradiționale și mai mult cu traderi sofisticați de volatilitate care operează în interiorul sistemului energetic global”.
Noi proiecte
De la Londra la Paris, rezultatele solide au relansat apelurile pentru taxarea profiturilor excepționale din petrol, așa cum s-a întâmplat și după izbucnirea războiului din Ucraina în 2022. „Din nou, giganții combustibililor fosili obțin profituri uriașe”, a declarat Danny Gross, de la organizația Friends of the Earth, care a cerut majorarea taxelor pe profit.
În Marea Britanie companiile petroliere care operează în Marea Nordului sunt deja supuse taxei speciale Energy Profits Levy, introdusă în 2022 pentru profiturile rezultate din producția de petrol și gaze.
Aceasta este în prezent stabilită la 38% din profit până în 2030 și se adaugă celor 40% taxe deja existente în sector. Totuși, se aplică doar profiturilor generate din producția de petrol și gaze din Marea Britanie. Creșterea profiturilor Shell și BP a generat noi cereri pentru majorarea acestor taxe, ministrul energiei, Ed Miliband, condamnând ceea ce a numit „profituri excesive”.
Președintele francez Emmanuel Macron cere, la rândul său, un răspuns european în fața profiturilor excepționale sau a „comportamentului speculativ” al companiilor energetice.
Analiștii consultați de AFP estimează că firmele vor continua să raporteze profituri puternice și în trimestrul al doilea. „Chiar dacă tensiunile se reduc, piețele nu revin instantaneu la normal peste noapte”, a spus Innes.
„Nu sunt sigur că acest conflict se va rezolva atât de ușor”, a declarat Adi Imsirovic, lector senior în sisteme energetice la University of Oxford. Acest lucru ar menține prețurile ridicate pentru mai mult timp.
Un astfel de scenariu ar putea stimula noi proiecte petroliere și de gaze, așa cum are în vedere TotalEnergies, prin exploatarea unor zăcăminte mici, capabile de producție rapidă.
Innes consideră că firmele vor prefera proiecte cu costuri reduse, în locul unei extinderi masive și grăbite. „Câștigătorii vor fi probabil proiectele ieftine, flexibile și sigure geopolitic, nu expansiunea de dragul expansiunii”, a spus acesta.
