Sistemul Electroenergetic Național (SEN) funcționează fără dificultăți în condiții de iarnă, conformTranselectrica, în prezent România fiind exportator net de electricitate în pofida unui vârf de consum de aproximativ 9000 MW. De luni până marți seară, cu mici excepții, România a fost importator net de electricitate, ca urmare a producției mai reduse de energie eoliană.
Transelectrica estimează vârful de consum de miercuri seară la circa 9.300 MW, însă, în condițiile în care se anunță în continuare o zi cu vânt, producția internă va face față cu brio.
Miercuri dimineață, producția de energie eoliană, de peste 2.300 MWh, era principala sursă de energie electrică, depășind producția de energie pe cărbune (2.100 MWh) sau pe cea din hidrocarburi (2.000 MWh). În plus, mai există o rezervă de producție de energie hidro (în prezent, doar de 1.600 de MW), aceasta putând, în condiții normale, ajunge până la un nivel de 2.300-2400 MWh.
Potrivit Transelectrica, în rețeaua electrică de transport nu sunt înregistrate indisponibilități și nu sunt consumatori nealimentați din cauza condițiilor meteorologice.
Dovadă este și evoluția prețului energiei de pe piața pentru ziua următoare (PZU) furnizată în ziua de miercuri, care s-a ieftinit marți cu o treime, de la 80 euro/MWh, cât a fost prețul mediu stabilit luni, la 52 euro/MWh (sau 243 lei/MWh).
Dacă luni noapte și în cursul zilei de marți, România a fost importator net de energie electrică, începând cu seara zilei de marți, situația sa inversat.
În prezent, beneficiind și de producția ridicată de energie eoliană (2.300 MW), România exportă aproximativ 500 de MW. În cursul nopții a exportat chiar și 1.300 MW.
Luni noapte și marți, parcurile eoliene n-au mai ținut pasul cu evoluția consumului, producția de energie a acestora scăzând de la 2.000 MW la 5-600 MW. Așa se explică importul de energie din acea perioadă.
În plus, luni a intrat în revizie neprogramată, ca urmare a unei avarii, o unitate de 313 MW a termocentralei de la Turceni. De altfel, centrala de la Turceni a anunțat marți că nu poate funcționa la parametri normali ca urmare a calității slabe a cărbunelui.
În această perioadă se află în revizie programată o unitate de 195 de MW Centralei Porțile de Fier I, în timp ce o altă unitate a centralei Porțile de Fier II de 245 MW va funcționa marți și miercuri la jumăte de capacitate.
Marți se află în revizie programată și CET Craiova 2 (capacitate 131 MW). Joi este rândul hidrocentralei de Râul Mare (335 MW) de a intra pentru o zi în revizie, pentru ca pe 1 decembrie să devină nefuncționale o unitate de Isalnița de 295 MW și una de la Borzești, de 194 MW.
Așa se face că producția de energie eoliană va avea un rol important în acest sens. Miercuri și joi, în Dobrogea, unde este instalată majoritatea capacității de producție de energie eoliană, vântul va bate cu o intensitate relativ bună, de 19-20 km/h, pentru ca apoi să scadă, în weekend viteza acestuia coborând la 6-9 km/h.
Temperaturile din următoarele zile ale acestei săptămâni vor coborî considerabil sub 0 grade Celsius, ceea ce ar putea transforma din nou România în importator net de electricitate.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în București și Ilfov (zonele cu cel mai mare consum de energie electrică și gaze), dar și în Oltenia sau Maramureș, temperaturile vor ajunge până la -12 grade în timpul nopților din a doua jumătate a săptămânii. În Transilvania sunt anunțate temperaturi de -15 grade.
Consecințele instalării unor temperaturi extrem de reduse pentru mediile acestei perioade sunt majorarea consumului atât de gaze, cât și de electricitate. O parte din sistemele de încălzire centralizată, dar și centralele de la Brazi (operată de OMV Petrom) sau Iernut (operată de Romgaz) folosesc gazul ca materie primă pentru producția de electricitate.
Așa se face că, în funcție de evoluția cererii relative (gaz vs electricitate), autoritățile solicită, mai mult sau mai puțin formal, închiderea sau funcționarea la maxim a acestor unități de producție (în special a celor două centrale deținute de OMV Petrom și Romgaz).
La temperaturi de -15 grade Celsius însă, atât cererea de gaz, cât și cea de electricitate ar trebui să fie ridicate, și este posibil ca producția să nu poată face față evoluției consumului nici în ceea ce privește gazul, nici energia electrică. Soluția este fie apelarea la rezervele de gaze din depozite și cele de energie electrică din lacurile de acumulare, fie importurile. De altfel, importurile la gaze sunt inevitabile și dintr-un alt motiv: pentru stabilizarea presiunii în sistemul de transport. Petru că tehnologia învechită din sistemul de stocare a gazelor nu garantează o presiune de extracție adecvată decât pe perioade scurte.
Prețul energiei electrice a atins săptămâna trecută un nou maxim al acestui an pe piața spot, energia tranzacționată miercuri cu livrare joi, 22 noiembrie, pentru anumite intervale orare apropiindu-se de 600 de lei/MWh. Prețul mediu pentru energia cu livrare în ziua de joi a fost, la rândul său, unul record pentru acest an, de peste 80 de euro/MWh, ca urmare a majorării în principal a cererii externe, dar și interne, în urma frigului instalat în ultimele zile.
