Producția internă de gaze naturale a României, asigurată în proporție de circa 92% de OMV Petrom și Romgaz, a scăzut cu 12,5% anul trecut, comparativ cu 2015, la 7,48 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS. În schimb, importurile de la gigantul rus de stat Gazprom au explodat, crescând în 2016 de 7,3 ori față de anul anterior, la 1,18 milioane tone echivalent petrol.
Astfel, declinul producției a continuat și în ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care, în primele 9 luni din 2016, scăderea producției interne de gaze fusese de 13,5% față de ianuarie-septembrie 2015.
În ceea ce privește resursele de țiței, producția internă a scăzut anul trecut cu 4,3%, la 3,57 milioane tone, iar importurile au avansat cu 13,2%, la 7,46 milioane tone.
Potrivit ultimelor informații publice disponibile, în primele 9 luni ale anului trecut, producția de gaze a Romgaz a scăzut amplu, cu peste 26%. În schimb, în aceeași perioadă, OMV Petrom a înregistrat o creștere marginală de producție, de 0,5%.
Importurile de gaze naturale au crescut de 7,3 ori anul trecut, de la doar 162,6 mii tone echivalent petrol în 2015 la 1,18 milioane tone echivalent petrol în 2016.
Potrivit ultimelor date compilate de Banca Mondială și prezentate de ycharts.com, prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a crescut cu peste 30% în ultimele 3 luni ale anului trecut, după ce, în primele 9 luni din 2016, scăzuse cu 45%. Transgaz a estimat în decembrie că importurile de la Gazprom ar urma să asigure aproape 25% din consumul de gaze al României în ianuarie 2017.
Ultimele date detaliate, întârziate, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), relevă că avântul importurilor de gaze a început încă din vara anului trecut. Astfel, potrivit sursei citate, în iulie 2016, importurile au asigurat peste 9% din consumul de gaze al României, față de doar 0,04% în luna corespunzătoare din 2015.
Mai mult, prețul mediu al gazelor importate de România a scăzut cu 34%, de la 261 dolari/mia de metri cubi în iulie 2015 la 172 lei/mia de metri cubi în iulie anul trecut. În schimb, prețul mediu ponderat al gazelor naturale din producția internă, achiziționate de furnizori de la producători pentru clienții finali noncasnici din piața concurențială, s-a redus cu doar 14%, de la 79,45 lei/MWh în iulie 2015 la 68,23 lei/MWh în iulie 2016.
În noiembrie 2016, președintele ANRE, Niculae Havrileț, declara că, în această iarnă, importurile ar putea asigura 40% din consumul național de gaze, din cauză că furnizorii au cumpărat mai multe gaze de import, care au fost mai ieftine decât cele interne.
Încă din primăvara anului trecut, Havrileț arăta că suprataxarea producătorilor români de gaze naturale, prin impozitul de 60% pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor la gaze, care nu se aplică și importurilor de gaze, nu se mai justifică, din moment ce prețurile se află într-un proces de scădere rapidă pe piețele internaționale, iar faptul că impozitul se aplică la un tarif de referință de 72 lei/MWh, deși tendința este de reducere a cotațiilor sub acest nivel, împiedică reducerea prețurilor pe piața liberă engros din România.
În decembrie însă, Guvernul Cioloș a prelungit până la finalul anului viitor impozitul pe exploatarea resurselor naturale, a celui pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din liberalizarea prețurilor și a celui pe monopolurile naturale din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.
Noul Guvern Grindanu și-a bugetat pentru acest an încasări cu 7,48% mai mari din taxa pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în pofida faptului că existența acestei taxe s-a numărat printre principalele motive de scădere a producției autohtone și de majorare a importurilor anul trecut.
