România nu mai poate cere ajutor de avarie de la statele vecine în caz de criză în alimentarea cu energie electrică. Motivul este schimbarea legislației primare în energie, transpusă ulterior în normele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și urmată apoi de modificarea în acest sens a licenței de funcționare a operatorului de transport și sistem (OTS) Transelectrica, care a obligat compania să denunțe unilateral acordurile semnate în acest scop cu omologii din Bulgaria, Serbia și Ucraina.
Dispariția acestei "plase de siguranță" este unul din argumentele cu care Guvernul Grindeanu își justifică adoptarea, pe 12 ianuarie, a unei Hotărâri cu măsuri posibile de siguranță în caz de criză în aprovizionarea cu energie electrică și de punere în pericol a integrității sistemului energetic național, în perioada 16 ianuarie – 15 februarie 2017. Măsurile posibile sunt trecerea mai multor centrale de la producția pe gaze la cea pe păcură, pentru creșterea rezervelor tehnologice și economisirea de gaze, reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pentru exporturi de energie, reducerea sau anularea schimburilor notificate de energie pe direcția export și, în ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului de energie electrică al clienților finali industriali din România.
HG-ul a fost adoptat la solicitarea Transelectrica, care a notificat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și ANRE "cu privire la iminența apariției unei situații de criză în funcționarea sistemului energetic național".
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate solicita ajutor de avarie de la sistemele energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens în cazul unor deficite de putere în sistemul energetic național sau al unor incidente grave. În mod corespunzător, Transelectrica poate, la rândul său, să acorde ajutor de avarie vecinilor.
Nici HG-ul și nici nota sa de fundamentare, elaborate de Ministerul Energiei, nu au fost prezentate public de către inițiator înainte de adoptarea actului normativ în ședință de guvern, așa cum obligă legislația în vigoare.
În nota de fundamentare, publicată recent, este menționată dispariția posibilității de a apela la ajutoare de avarie de la sistemele energetice din țările vecine ca fiind unul dintre motivele care impun legiferarea posibilității de a decide măsurile enumerate mai sus.
"Măsura de solicitare de ajutor de avarie de la OTS vecini nu este aplicabilă deoarece baza legală de aplicare a acordurilor semnate cu OTS vecini a dispărut în urma modificării și completării Legii Energiei Electrice și Gazelor Naturale nr. 123/2012 efectuată prin Legea nr. 127/30.09.2014, din textul articolului nr. 36 (referitor la posibilitățile de tranzacționare a energiei pe care le poate efectua OTS) eliminându-se prevederea care asigura dreptul de a efectua schimburi de ajutor de avarie cu sistemele electroenergetice vecine „în natură”. Această posibilitate nu se mai regăsește în forma actualizată a Condițiilor asociate Licenței pentru transportul de energie electrică și furnizarea serviciului de sistem nr. 161, actualizată în anul 2016 (Decizia ANRE nr. 802/18.05.2016) ", se afirmă în nota de fundamentare.
De notat că, pe 9 ianuarie, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că Bulgaria a cerut României un ajutor de urgență privind furnizarea de electricitate, însă autoritățile române au decis că nu pot furniza ajutor statului vecin, având în vedere situația din România. ”Aseară Bulgaria ne-a solicitat ajutor de urgență pe furnizarea de energie electrică, pentru că are o problemă în sistem. Ținând cont de situația delicată în care se poate afla România, nu ne-am asumat acest lucru și le-am comunicat vecinilor bulgari că nu putem să-I ajutăm”, a precizat Petcu.
Mai mult, problema este că, din compararea celor două variante ale Legii Energiei menționate de inițiator, nu se remarcă niciun fel de modificare care să aibă efectul descris de Guvernul Grindeanu în nota de fundamentare. Nici Ministerul Energiei și nici cel al Economiei, acționar principal al Transelectrica, nu au răspuns solicitărilor de lămuriri ale Profit.ro. Actul normativ poartă semnăturile miniștrilor Energiei, Toma Petcu, și Economiei, Alexandru Petrescu, fiind avizat și de ministrul de Externe Teodor Meleșcanu și de cel al Justiției, Florin Iordache.
Misterul a fost dezlegat de Transelectrica, din al cărei răspuns, transmis la solicitarea Profit.ro, rezultă că persoana sau persoanele care au elaborat nota de fundamentare au greșit pur și simplu la citarea actelor normative: posibilitatea Transelectrica de a primi și de a acorda ajutor de avarie în natură în caz de criză energetică a fost eliminată nu prin modificarea Legii energiei nr. 123/2012, ci prin cea a vechii legi a energiei, nr. 13/2007, modificare care însă nu a fost transpusă în licența de funcționare a Transelectrica decât în februarie 2015.
"Practic, studiul comparativ ar fi trebuit să îl faceți între vechea lege (din 2007) și legea nouă (cea din 2012, cu modificările și completările din anul 2016). Într-adevăr, recitind Nota de fundamentare de pe site-ul „gov.ro”, trebuie să admitem că formularea respectivă suferă de o anumită neclaritate, lipsind termenul real de comparație (Legea nr. 13/2007, abrogată)", spune, elegant, Transelectrica.
Potrivit sursei citate, vechea Lege, cea din 2007, permitea Transelectrica să intre în tranzacții cu energie electrică doar în limita achizițiilor necesare acoperirii consumului propriu tehnologic, nici un alt fel de tranzacție nefiind permisă. În baza acelei legi, ANRE a îngăduit companiei să efectueze schimburi de ajutor de avarie cu operatorii vecini numai în natură, nu și prin operațiuni de vânzare-cumpărare, fapt transpus și în licența de funcționare a Transelectrica: "Titularul Licenței are dreptul de a efectua tranzacții cu energiei electrică pentru a face schimb în natură, de energie electrică, cu sistemele electroenergetice vecine, în scopul întrajutorării, în condițiile asigurării achiziției/vânzării cantităților respective de energie electrică de pe/pe piețele centralizate".
"În acest context legislativ și de reglementare, în anul 2008, Transelectrica SA a încheiat acorduri referitoare la schimburile în natură de energie electrică în scopul întrajutorării cu OTS vecini, respectiv ESO EAD Bulgaria, EMS Serbia și WPS Ucraina, în limita a 100 MW cu fiecare operator. Precizăm că acest schimb de ajutor nu reprezintă o obligație fermă și se efectuează numai dacă nu pune în pericol siguranța în funcționare a sistemului propriu al celui care îl acordă. Totodată, schimbul poate fi întrerupt în orice moment dacă se ajunge la amenințarea siguranței în funcționare a sistemului propriu", relatează Transelectrica.
Ulterior, în urma apariției Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, s-a impus ca toate tranzacțiile cu energie ale Transelectrica, inclusiv cele de schimb de avarie cu operatorii din țările vecine, să fie comerciale, adică de tip vânzare-cumpărare. În consecință, a dispărut posibilitatea schimburilor în natură cu OTS vecini. Totuși, Transelectrica a mai avut la dispoziție această opțiune până în iarna 2014-2015 inclusiv, pentru că ANRE și-a adaptat normele la noua variantă a legii primare doar în octombrie 2014 și a aprobat modificarea în acest sens a licenței Transelectrica în februarie 2015.
De altfel, pe 29 decembrie 2014, Guvernul de atunci a adoptat și el un HG cu măsuri de siguranță în funcționarea sistemului energetic, asemănător cu cel al Cabinetului Grindeanu de luna trecută. Din nota de fundamentare a HG-ului din 2014 reiese că atunci exista posibilitatea legală de a cere ajutor de avarie de la vecini, însă nu și cea tehnică.
"În condițiile unui deficit de rezervă de putere în situații de urgență, se apelează la convențiile existente cu operatorii vecini, care stabilesc posibilitatea acordării de „ajutor de avarie” în natură. Astfel de convenții sunt încheiate cu toți operatorii vecini, mai puțin cel din Ungaria, care nu acceptă decât schimburi pe criterii comerciale. Cuantumul acestor ajutoare este cuprins între 100 MW și 300 MW și se pot solicita pentru perioade de timp de câteva ore. În urma experienței practice de până acum s-a constatat că, de regulă, sistemele din Bulgaria și Serbia nu dispun de rezerve la vârf de sarcină pentru a putea acorda aceste ajutoare, iar cel din Ucraina are posibilități reduse în acest sens (maximum 100 MW). Această regulă este întărită de situația critică din Serbia în urma inundațiilor catastrofale din acest an, când au fost inundate mai multe exploatări miniere, fapt ce a condus la un deficit cronic de putere în sistemul sârbesc. În concluzie, sistemul din România trebuie să se bazeze pe propriile resurse și rezerve și se impune pregătirea acestora pentru potențialele situații critice din această iarnă", se afirma în nota de fundamentare din 2014.
După modificarea licenței de funcționare în februarie 2015, Transelectrica și-a notificat omologii cu care avea acorduri privind schimburi în natură în caz de avarie că este nevoită să le denunțe unilateral, prezentând motivele și arătând că intenționează să încheie cu ei acorduri bilaterale comerciale, pentru efectuarea de tranzacții cu energie electrică în scopul asigurării ajutorului de avarie, în vederea respectării noilor prevederi legislative. Deocamdată, negocierile pentru încheierea acestor noi acorduri nu au început.
"În prezent sunt în derulare procedurile legale specifice privind încheierea convențiilor de exploatare și stingerea datoriilor între operatorii vecini, urmând ca după aceste etape să inițiem negocieri pentru noile acorduri bilaterale. Menționăm că schimburile de energie electrică cu sistemele electroenergetice vecine în scopul întrajutorării (ajutoarele de avarie) au o valoare redusă (de ordinul a maximum 100 MW/graniță), sunt utilizabile doar în situații punctuale, de scurtă durată (de ordinul orelor), acordarea lor putând fi întreruptă sau diminuată dacă securitatea sistemului OTS-ului care acordă acest ajutor este pusă în pericol, iar în situații de criză la nivel regional, când sistemele naționale vecine se confruntă cu probleme similare în funcționare, astfel de schimburi, practic, nu se pot realiza", menționează Transelectrica.
Consumul și cererea mare de gaze naturale, precum și scăderea capacității de extracție de gaze din depozitele subterane de înmagazinare, pe fondul scăderii stocurilor, obligă sistemul energetic național să se bazeze până la jumătatea lunii martie pe centralele electrice care pot funcționa și cu păcură, prin creșterea rezervelor tehnologice de echilibrare care pot fi asigurate de aceste centrale, Ministerul Energiei elaborând un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens.
Astfel, în nota de fundamentare a draftului de act normativ se arată că cererea de consum de gaze pentru luna februarie 2017 este mai mare decât consumurile înregistrate în lunile februarie ale ultimilor 3 ani.
"În ultimile 4 luni (octombrie 2016 - ianuarie2017), consumurile de gaze naturale înregistrate au fost substanțial mai mari decât consumurile înregistrate în aceleași luni ale anului precedent", se arată în documentul citat, unde se mai menționează "probabilitatea crescută ca cererea de gaze naturale pentru consumul centralelor electrice și termice (CET-uri) să se mențină la valorile foarte mari din această perioadă", precum și "scăderea capacităților de extracție (de gaze – n.r.) din depozitele de înmagazinare subterană, scădere ce se accentuează pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul ciclului de extracție, pe fondul scăderii stocului din depozitele de înmagazinare".
În aceste condiții, Ministerul Energiei propune ca centralele care pot funcționa și pe păcură să asigure rezerva terțiară lentă necesară pentru echilibrarea sistemului energetic până la jumătatea lunii martie, în condițiile în care, inițial, acest lucru trebuia să se întâmple doar până în februarie inclusiv.
Este vorba despre producătorii Electrocentrale București, Electrocentrale Galați și Veolia Energie Prahova. Față de programarea realizată de fostul Guvern Cioloș, proiectul de HG elaborat de Cabinetul Grindeanu prevede aproape dublarea cantității de energie livrate de aceste trei companii luna aceasta, februarie 2017, de la 72.000 MWh la 134.400 MWh. Cantitatea care urmează să fie livrată suplimentar în martie este estimată la 72.000 MWh.
Piața de energie electrică a fost caracterizată în luna ianuarie prin creșterea consumului de energie electrică și prin utilizarea la maxim a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului, arată o prezentare recentă a ANRE privind evoluția prețului orar al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) în luna ianuarie.
Prețurile pe piața spot a bursei de energie OPCOM au depășit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului. Stocurile de combustibil în centralele electrice pe cărbune au fost insuficiente, mai arată ANRE. Totodată, au existat prognoze deficitare pentru energia electrică livrată de centralele eoliene și solare. De asemenea, a scăzut energia disponibilă în grupurile dispecerizabile ca urmare a mai multor factori: din cauza scăderii debitului Dunării la circa 1.800 mc/s, minim istoric declarat, a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de Cernavodă, direct influențat de nivelul Dunării.
În ianuarie a scăzut totodată presiunea gazelor naturale în rețeaua de transport ca urmare a creșterii consumului de gaze naturale al clienților casnici și industriali, ”fapt ce limitează debitul de gaze naturale dispecerizat către centralele electrice cu producție pe bază de gaze naturale”, arată raportul ANRE. Piața s-a caracterizat și printr-o creștere a deficitului producție - consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieței de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile.
Autoritatea arată că datele au rezultat din analiza raportărilor zilnice și săptămânale transmise de OPCOM pentru luna ianuarie, a raportărilor lunare transmise de participanții la piața de energie electrică pentru anul 2016, a raportărilor zilnice și săptămânale transmise de Transelectrica și din corespondența înregistrată la ANRE în ianuarie 2017. Componentele pieței de energie electrică care înglobează informațiile disponibile la un moment dat pe piața de energie electrică sunt Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața Intrazilnică (PI). Piața Intrazilnică nu este utilizată la capacitate maximă de participanții la piață, astfel că numai evoluția prețului de închidere a PZU reflectă toate informațiile din piață.
”Se precizează că PZU a funcționat în regim cuplat toată luna ianuarie 2017, iar OPCOM nu a semnalat evenimente sau posibile suspiciuni de comportament inadecvat al participanților la PZU: producători, operatorul de transport, distribuitori, furnizori și nu în ultimul rând traderi. Toți participanții se pot înregistra cu oferte de cumpărare și/sau cu oferte de vânzare pe PZU”, arată Autoritatea. Între 1 și 15 ianuarie s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețului pe PZU, prețul mediu fiind cu 3,5% sub valoarea medie europeană de 51,69 euro/MWhe pentru perioada 1-8 ianuarie, dar a urcat cu 18% peste media europeană de 59,04 Euro/MWh pentru perioada 9-15 ianuarie.
În perioada 16-22 ianuarie s-a înregistrat creșterea cu 12,1% a prețului mediu pe PZU. Față de săptămâna anterioară, prețul mediu calculat a fost cu 10,4% peste valoarea europeană de 70,71 euro/MWh înregistrată în aceeași perioadă. După 23 ianuarie, s-a înregistrat o creștere a ofertelor de cumpărare pe PZU după ce, în 20 ianuarie, un furnizor a notificat partenerii de tranzacții că iși reziliază contractele începând cu 24 ianuarie, precizează autoritatea.
”Având în vedere faptul că Furnizorul avea încheiate contracte de furnizare cu doi mari consumatori, precum și faptul că desfășurau o activitate intensă de trading cu un număr semnificativ de participanți la piața angro de energie electrică, se constată o nouă etapă de accesare a PZU ca sursă de achiziție a energiei electrice pentru partenerii lui”, se arată în raport. Ca urmare a notificărilor primite de la furnizor, si alți furnizori au denunțat, la rândul lor, contractele încheiate pe PCSU (Piața centralizată pentru serviciul universal).
Ofertele orare de vânzare transmise la PZU nu au fost la nivelul ofertelor orare de cumpărare de energie electrică înregistrate pe PZU de participanți. Prețurile de închidere pe PZU au înregistrat variații mari de la o zi la alta, remarcându-se faptul că în perioada 24-31 ianuarie, chiar dacă că au fost înregistrate valori în scădere pentru consumul de energie, prețurile de închidere s-au menținut cu valori peste 600 lei/MWh (maximum la 653,68 lei/MWh la 31 ianuarie).
”Furnizorul a invocat o motivație generală, cu referiri la criza energetică din România și Europa generată de temperaturile scăzute înregistrate în ultima perioadă, coroborat cu prelungirea perioadei indisponibilității centralelor de producere importante, fără a expune concret implicațiile asupra activității sale pe piața angro din România”, arată documentul.
Creșterea de preț pe PZU și a prețurilor de deficit/excedent de energie pe piața de echilibrare din ianuarie 2017 a fost generată în principal de scăderiea artificială a PIP (Prețul de Închidere a PZU pentru Zona de Ofertare națională) în anii 2015 și 2016, cu mici excepții, ca urmare a ofertelor la prețuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile, susține ANRE
La creșterea prețului pe PZU a contribuit și managementul inadecvat al furnizorilor, se mai menționează în raport.
