România nu avea marți cele mai ridicate prețuri medii pentru ziua următoare (PZU) la energie electrică din Europa în pofida faptului că producția Nuclearelectrica este la jumătate din capacitate în urma intrării în revizie programată a uneia dintre cele 2 unități ale companiei. Statele din centrul și sudul Europei, în special Italia, Slovenia, Croația și Serbia au prețuri medii cu până la 4 euro/MWh superioare celui din România, iar Germania, un preț mediu cu doar 6 cenți sub cel de pe OPCOM, operatorul pieței autohtone.
Marți dimineața, România importa aproximativ 1.000 MW sau 16,6% din nivelul producției de circa 6.000 MW pentru acoperirea unui consum de 7000 MW.
Cu toate acestea, România nu avea cel mai ridicat preț orar (pentru intervalul 8:00-9:00). Dacă în România, în urma licitației de luni, fusese stabilit un preț pentru acest interval orar de 86,72 euro/MWh, în cazul statelor din sudul și centrul Europei, în special Italia și Germania, prețul energiei electrice se situa la 93,37 euro/MWh, ceea ce sugerează că presiunea asupra prețului de pe piețele integrate din spațiul european vine în prezent din partea cererii din Italia, dar și din statele foste membre ale Iugoslaviei (Croația, Slovenia și Serbia).
Prețul mediu pentru energia furnizată în ziua următoare (marți) este în România de 72,23 euro/MWh, identic cu cel din Ungaria, cu care România este cuplată.
În Germania, Franța, Olanda și Belgia, prețul mediu este doar cu 6 eurocenți sub cel din România, 72,17 euro/MWh.
În Italia, în schimb, prețul mediu al unui MWh este de 76,36 euro, iar în Slovenia și Croația, de 72,52 euro. În Serbia, el este superior cu un euro față de cel din România, de 73,25 euro.
Prețuri mai reduse sunt înregistrate în Portugalia și Spania, de 54,05 euro/MWh, Polonia (64,9 euro/MWh) și Grecia (68,54 euro/MWh).
În weekend însă, când, pe lângă unitatea de la Cernavodă, și centrala OMV Petrom de la Petrobrazi a funcționat la jumătate de capacitate, cererea din România a influențat prețurile europene. Duminică, în timp ce în anumite intervale orare, prețurile din UE, în special Germania, erau negative (producătorii, în special cei de energie eoliană, plăteau furnizorii pentru a le prelua producția, costurile cu oprirea acesteia fiind superioare), în România prețul orar al energiei a fost de minimum 1,98 euro/MWh și de maxim 80 euro/MWh.
Între timp, începând cu dimineața zilei de marți, centrala de la Petrobrazi a început să funcționeze aproape de capacitatea maximă, ceea ce a redus presiunea pe importuri, și prețul din România a coborât inclusiv sub cele din Germania.
Dincolo de raportul dintre cerere și ofertă din diferitele state membre (în special cele din sud-estul Europei, unde există un deficit de capacități de producție), prețurile din UE sunt influențate în principal de evoluția prețului certificatelor de emisii de CO2, care recent au depășit prețul de 50 de euro pe tonă, pentru prima dată de la lansarea acestei piețe în Europa, în 2005. Cum prețul pieței este impus de producătorul cu cele mai scumpe costuri cu certificatele CO2 (centralele pe cărbune), tendința de scumpire a energiei din UE, inclusiv România, va continua.
Potrivit Reuters, pentru ca tehnologia bazată pe hidrogen verde să devină competitivă, prețul certificatelor achitate de producătorii poluatori vor trebui să se dubleze, să ajungă la 91-100 euro/MWh. Iar această majorare va fi achitată, într-o formă sau alta (fie direct, prin factură, fie indirect, prin subvenții sau prin prețuri mai ridicate achitate pe bunurile produse în UE) de consumatorii finali.
