Cotidianul austriac Kurier, liderul presei din Viena, preia și confirmă informația anunțată de Profit.ro, în urmă cu circa o săptămână, potrivit căreia Kelag, unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), prin reducerea subvențiilor acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de consumatorii de energie.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"Trebuie să ne protejăm drepturile. Legile și reglementările în vigoare la momentul investițiilor noastre sunt decisive. România are un mare potențial în ceea ce privește energia regenerabilă, deci este important să ai reguli ale jocului pe care să te poți baza", a declarat, pentru Kurier, Bernd Neuner, șef al diviziei Kelag International, responsabil cu operațiunile din domeniul energiei eoliene, comentând astfel informațiile Profit.ro.
Publicația austriacă citează și un "lobby-ist politic român" nenumit. "I-am adus pe investitori în țară, după care i-am înșelat. Dacă vrem ca străinii să investească, n-ar trebui să-I tratăm în felul ăsta", spune acesta.
Kurier amintește că schema de sprijin elaborată de statul român pentru subvenționarea producției de energie regenerabilă, în vigoare din 2010, era la început una dintre cele mai generoase din Europa, atrăgând astfel numeroși investitori europeni, atât mari corporații, cât și mici producători. La acel moment, tehnologiile eoliene și fotovoltaice erau mult mai scumpe decât în prezent, însă subvențiile asigurau o profitabilitate atractivă.
Ulterior, însă, Guvernul a redus drastic subvențiile, din cauza faptului că certificatele verzi ajunseseră tot mai împovărătoare pentru consumatori, iar piața s-a prăbușit.
"În cererea arbitrală, investitorii susțin că pe fondul legislației reglementate în țara noastră în domeniul energiei regenerabile (Legea nr.220/2008), începând cu anul 2013 au pus în funcțiune mai multe parcuri eoliene, localizate în mai multe județe din România. Însă, se susține că ulterior România a adoptat o serie de acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2013, Hotărârea Guvernului nr. 994/2013, Legea nr. 23/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2017) care au avut efectul de a schimba principiile inițiale ale schemei de energie regenerabilă. Astfel, în esență, măsurile contestate sunt următoarele: (i) a fost amânată acordarea unui (1) certificat verde din două (2) în perioada 1 iulie 2013 și 31 martie 2017, iar perioada de recuperarea acestora a fost modificată ulterior; (ii) au fost reduse cotele obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile; (iii) a fost redusă valabilitatea certificatelor verzi de la 16 luni la 12 luni; (iv) a fost redus prețul maxim de tranzacționare al certificatelor verzi de la 55 euro la 35 euro. În concluzie, investitorii susțin că, pe seama modificărilor legislative reglementate în domeniul energiei regenerabile, România a încălcat prevederile art. 10 alin.(1) și art.13 din Tratatul Cartei Energiei, referitoare la tratamentul corect și echitabil și interzicerea exproprierilor ilegale. În privința pretențiilor financiare, precizăm că acestea nu au fost cuantificate până la acest moment, investitorii afirmând că vor fi dezvoltate pe parcursul procedurii arbitrale", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, care gestionează toate procedurile de arbitraj internațional în care este implicată în România.
Jurnaliștii austrieci menționează că investițiile Kelag în cele trei parcuri eoliene operate în România s-au ridicat la circa 50 milioane euro.
Kurier amintește și de masivul parc eolian, de 226 MW, operat de Verbund, un alt gigant energetic austriac, în România, în județul Tulcea, format din 88 de turbine și pus în funcțiune în 2013. Un purtător de cuvânt al companiei a spus că nu există intenția demarării unei acțiuni în justiție, însă a precizat că multiplele modificări ale schemei de sprijin au obligat Verbund, în 2016, să-și reevalueze în scădere cu peste 57 milioane euro valoarea activelor sale românești.
