Există în prezent un blocaj mental al societății românești în privința subiectului exploatării resurselor naturale ale țării, blocaj care trebuie depășit, iar societatea trebuie să decidă până unde se poate merge cu riscurile de mediu și cum trebuie împărțite beneficiile exploatării între companii, stat și comunitățile locale, a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
"Refuzăm o discuție dificilă, până unde mergem cu riscurile de mediu în privința exploatării resurselor naturale ale țării, așa că deocamdată nu mergem nicăieri. De asemenea, trebuie să decidem cum trebuie împărțite beneficiile exploatării resurselor naturale între companiile de exploatare, stat și comunitățile locale", a spus Olteanu.
Acesta a adăugat că momentul de față este unul propice pentru o astfel de dezbatere, pentru că, din cauza prețurilor mici la hidrocarburi, dar și la alte mărfuri și materii prime de pe piețele internaționale, nu există iminența unor proiecte investiționale care să demareze într-un interval scurt, astfel că discuția poate fi mai calmă.
CITEȘTE ȘI ANRE a respins acordarea licenței de distribuție a energiei pentru două firme din grupul RCS & RDS Declarațiile viceguvernatorului BNR sunt în concordanță cu abordarea din recent publicatul draft al Strategiei energetice naționale, din care rezultă că statul român nu a renunțat la ideea de explorare a resurselor neconvenționale de gaze naturale ale României, în primul rând a gazelor de șist, în pofida faptului că Chevron, singura companie de profil care a desfășurat pe plan local lucrări de explorare pentru astfel de resurse, a decis în urmă cu un an să renunțe la proiectele din România, sugerând că explorările nu au dus la descoperirea de zăcăminte exploatabile comercial.
În document se arată că, în ceea ce privește resursele de hidrocarburi neconvenționale, cercetările sunt abia la început în România, astfel că o estimare a acestor resurse va fi posibilă numai după desfășurarea unor lucrări de explorare mai aprofundate.
"Dezvoltarea și producția de gaze naturale neconvenționale presupune însă un nivel adecvat de acceptanță din partea părților interesate și a publicului larg, ceea ce necesită un amplu proces de informare și dezbatere publică. De asemenea, se impune legiferarea unor mecanisme fiscale de corectă compensare a comunităților afectate de efectele negative ale unor astfel de activități extractive", se afirmă în draftul de Strategie energetică.
CITEȘTE ȘI Șeful BCR: Între Hamburg-Istanbul sunt doar 70 km neelectrificați, pe segmentul Craiova-Calafat În urmă cu un an, gigantul american de petrol și gaze Chevron a anunțat că intenționează să renunțe la perimetrele concesionate în România, sugerând că explorările derulate pe aceste concesiuni nu au dus la descoperirea de zăcăminte de gaze de șist exploatabile comercial.
"Este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron", se arăta într-un comunicat al companiei din februarie 2015.
În 2013, activiști de mediu și localnici din localitatea Pungești, județul Vaslui, au desfășurat ample proteste față de intenția gigantului american de petrol și gaze Chevron de a amplasa prima sondă de explorare a gazelor de șist în România, după ce compania primise toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliștea.
CITEȘTE ȘI România negociază organizarea unui concurs gastronomic european după modelul Eurovision Cât privește ideea de "mecanisme fiscale de corectă compensare a comunităților afectate de efectele negative ale unor astfel de activități extractive" , Strategia energetică se referă cel mai probabil la o idee vehiculată în mai multe rânduri în ultimii ani, de mai mulți politicieni. Astfel, în 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, prin noua lege a petrolului, o parte din redevențele încasate din producția de țiței și gaze, care merg în prezent integral la bugetul de stat, urmează să fie transferate către autoritățile locale.
Ideea s-a regăsit, de altfel, și în programul electoral al președintelui Klaus Iohannis. Potrivit documentului citat, comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat. Klaus Iohannis a fost primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.
"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunitățile locale în acest proces de creștere a independenței energetice a țării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislației, pentru ca o parte din redevențele către bugetul central să fie reorientate către comunitățile locale și chiar către proprietarii terenurilor, așa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetățenii, comunitățile locale vor beneficia de prosperitate și vor simți că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al președintelui Iohannis.
