Regiunile carbonifere din Europa aflate în declin economic ca urmare a închiderii minelor de cărbune și a termocentralelor alimentate de acestea, din cauza politicilor energetice și de mediu ale UE care vizează decarbonizarea economiei ca formă de combatere a schimbărilor climatice, ajung adesea sub influența unor mișcări politice "extremiste", aceasta fiind o provocare care trebuie abordată prin promovarea de politici de dezvoltare a respectivelor regiuni, a declarat marți, la București, Aleksandra Tomczak, coordonator de politici la Direcția Generală Energie a Comisiei Europene.
Tomczak, care se ocupă de Platforma Comisiei Europene pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție, a făcut această declarație în cadrul conferinței Energy Transition 2018, organizată la București de Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și WindEurope. Platforma are în vedere chiar elaborarea de proiecte de diversificare, transformare și revitalizare economică și tehnologică a acestor regiuni, inclusiv cu fonduri UE, pe fondul închiderii minelor și termocentralelor.
"Se estimează că, în următorii ani, ar putea fi fi create peste 900.000 de joburi în sectorul energiei regenerabile din UE. Pe de altă parte, însă, avem în prezent peste 200.000 de locuri de muncă în regiunile carbonifere din Europa, iar o parte din acestea vor fi afectate de tranziția energetică (către surse de energie cu emisii reduse de carbon – n.r.). Este o provocare importantă, căreia trebuie să îi facem față inclusiv din rațiuni politice, întrucât aceste regiuni ajung adesea sub influența unor mișcări politice extremiste, iar asta din motive evidente: atunci când dispar locurile de muncă, cetățenii tind să voteze cu partide care oferă soluții extreme la problemele lor, cum ar fi stoparea tranziției energetice sau poate chiar ieșirea din Uniunea Europeană. Tranziția energetică are implicații politice mai largi, de care trebuie să ținem seama", a spus Aleksandra Tomczak.
Înainte să se alăture Comisiei Europene, Tomczak a lucrat de cealaltă parte a "baricadei", la organizația mondială de lobby a industriei carbonifere, World Coal Association, mai întâi ca expert pe problematici europene, iar apoi ca manager de politici.
În Statele Unite, locuitorii regiunilor dependente de industria carboniferă, din state precum West Virginia, Wyoming sau Pennsylvania, au votat în proporție covârșitoare cu Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Administrația noului președinte a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice, a relaxat unele stardarde de mediu pentru industria energetică, ce afectau semnificativ profitabilitatea termocentralelor pe cărbune, și a elaborat chiar un proiect de subvenționare a energiei pe cărbune și nucleare, cu argumente ce țineau de securitatea națională energetică a SUA.
O situație similară s-a înregistrat în Marea Britanie, unde fostele regiuni cu dominantă carboniferă, afectate puternic de închideri de mine și termocentrale, cum ar fi Țara Galilor, au votat masiv în favoarea Brexit.
Platforma Comisiei Europene pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție derulează deja trei proiecte-pilot, în regiunile carbonifere europene Silezia (Polonia), Macedonia de Vest (Grecia) și Trencin (Slovacia). Inițiativele luate în calcul în cadrul acestor proiecte includ construirea de centrale geotermale și hidrocentrale în locul minelor de cărbune închise, investiții în e-mobilitate, digitalizare și centre de date, crearea de parcuri industriale și incubatoare de inovație, precum și dezvoltarea turismului și a agriculturii.
În august, Comisia Europeană a publicat un raport cu privire la regiunile carbonifere din UE, potrivit căruia România se află în topul țărilor care ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de carbon. Per total, raportul estimează că, dintr-un total la nivel UE de aproape 500.000 de joburi directe și indirecte în minerit și producția de energie pe bază de cărbune, Europa va pierde circa 160.000 până în 2030, adică aproape o treime.
"Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă. Regiunile cu cel mai mare număr de joburi aflate în pericol sunt Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Germania și Grecia", se menționează în documentul citat. Potrivit datelor Bruxelles-ului, România se află pe locul 4 în UE ca număr de persoane angajate în industria carboniferă (minerit și termocentrale), respectiv 18.600, după Polonia (112.500), Germania (35.700) și Cehia (21.600).
Sursă: Raport Comisia Europeană
Comisia Europeană are în vedere modificarea legislației comunitare într-o modalitate care ar putea bloca un plan al autorităților de la București, despre care Profit.ro a scris în premieră în iunie, potrivit căruia unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană, care prevede introducerea unui așa-numit "mecanism de capacitate".
Eventuala adoptare a acestei propuneri ar însemna intrarea în vigoare a încă unei reglementări europene care afectează capacitatea de funcționare a Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara, alte norme similare adoptate în ultima perioadă fiind prezentate de Profit.ro aici. În iernile cele mai friguroase, ponderea producției de energie pe cărbune în totalul mixului energetic al României poate ajunge și aproape de nivelul de 40%.
Pe de altă parte, recent, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui.
Complexul Energetic Oltenia a raportat în primele șase luni din 2018 un profit de aproape nouă ori mai mic față de aceeași perioadă din 2017, iar reprezentanții companiei spun că majorarea prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, impuse de UE, este una dintre cauzele care au dus la diminuarea profitului. La rândul său, Complexul Energetic Hunedoara va concedia 920 de persoane, în două etape, începând cu 1 noiembrie, de la minele Lonea și Lupeni, ce urmează să fie închise. Compania estimează pierderi de 291,02 milioane lei în acest an, cu 62% mai mici față de cele raportate anul trecut, la venituri totale de 453,39 milioane lei, potrivit proiecției de buget pentru 2018.
