Engie România, parte a grupului francez omonim, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru populație din România, cu o cotă de piață locală de peste 46% pe segmentul clienților casnici, a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe asupra unor litigii naționale cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și cea pentru Protecția Consumatorului (ANPC), survenite în urmă cu aproape 2 ani.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
După cum a relatat Profit.ro în detaliu la acel moment, în toamna anului 2021, cele două instituții au decis (fiecare separat) să oblige compania să anuleze ca netransparentă, respectiv incorectă, o majorare cu aproape 13%, de la 1 noiembrie anul respectiv, a prețului de furnizare a gazelor pentru clienții casnici care acceptaseră tacit oferta "Engie Gas Start", de la 0,15524 lei/kWh plus TVA (cât fusese de la 1 iulie 2021) la 0,175 lei/kWh plus TVA. Înainte de 1 iulie, prețul fusese de 0,1239 lei/kWh plus TVA.
În plus, atât ANRE, cât și ANPC au amendat Engie cu 800.000 lei, respectiv 150.000 lei. Mai mult, ANPC a ordonat și "măsura sancțiunii complementare de suspendare a activității operatorului economic până la încetarea practicii comerciale incorecte (…)".
Furnizorul de gaze a contestat deciziile și sancțiunile în justiție, iar în procesul cu ANRE, pierdut în primă instanță, a solicitat sesizarea CJUE, solicitare admisă de tribunalul românesc.
″În esență, atât ANPC, (…), cât și ANRE, (…), au constatat aceeași faptă, pe care au încadrat-o diferit, respectiv ANPC ca încălcare a unei obligații legale față de consumatori, stabilită potrivit Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii (…), iar ANRE ca încălcare a obligației de transparență, stabilită de art. 143 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale.
Așadar, ambele autorități au impus Engie, prin acte distincte, aceeași obligație de remediere, constând în revenirea la prețul stabilit prin oferta-tip în luna aprilie 2021, care era semnificativ mai redus decât prețul de achiziție a gazelor naturale pe piața liberă, având în vedere evoluția acestui preț pe piață în perioada iulie - septembrie 2021 și ulterior″, arată compania în solicitarea de sesizare.
Sesizarea cuprinde următoare întrebări preliminare adresate CJUE:
1) O presupusă încălcare a obligației de transparență care revine furnizorilor de gaze naturale în relația cu consumatorii casnici, implementată în legislația națională și care este considerată contravenție în această legislație, poate conduce și la obligarea de către autoritatea națională competentă a unui furnizor de gaze naturale să aplice în relația cu consumatorii un preț impus pe cale administrativă, care nu ține cont de principiul liberei formări a prețului pe piața de gaze naturale, principiu stabilit de prevederile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2009/73/CE?
2) Sancționarea unui furnizor de gaze naturale atât de către autoritatea de protecție a consumatorilor, cât și de către autoritatea de reglementare în domeniul energiei, prin emiterea a două procese-verbale de contravenție distincte prin care i se impun furnizorului aceleași măsuri (dublarea actelor administrative de impunere de măsuri), poate fi considerată o restrângere justificată a principiului non bis in idem, în temeiul dispozițiilor articolului 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau încalcă acest principiu? Un asemenea cumul de acte de impunere a acelorași măsuri, în baza unor fapte identice, de autorități diferite, respectă principiul proporționalității?
Curtea Europeană nu s-a pronunțat încă asupra sesizării.
Speța precede cronologic primele măsuri de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor la energie și gaze adoptate în România prin legislație primară, intrate în vigoare începând cu 1 noiembrie 2021. În prezent, prețul final plafonat al gazelor pentru clienții casnici este de 0,31 lei/kWh și ar urma să fie menținut la acest nivel până la 31 martie 2025, stipulează legea în vigoare.
