Statul reia proiectul-mamut al construirii hidrocentralei de acumulare prin pompaj de până la 1.000 MW de la Tarnița Lăpuștești, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată în urmă cu peste 3 ani de către autorități, conform datelor analizate de Profit.ro.
Asta după ce, foarte recent, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, a demarat procedura de dizolvare a fostei companii dedicate proiectului, Hidro Tarnița SA. Aceasta ajunsese să se judece cu proprii angajați, care reclamau salarii neplătite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
SAPE a inițiat acum o procedură de consultare a pieței pentru ″stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două faze de proiect, documentele necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze, identificarea prestatorilor care beneficiază de experiența necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității și oportunității realizării obiectivului de investiții, identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice posibile și selectarea unui număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiții, a studiului de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea și propunerea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată și documentată a scenariului/opțiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiții și a consultanței oferite beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC″ pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești.
Conform datelor SAPE, ″fiecare participant la acest proces de consultare a pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora 12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la prezentul anunț″.
″Este exact genul de proiect de care România are nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde, investiție strategică, echilibrare de sistem. M-am consultat cu zeci de specialiști de la începutul mandatului — din Transelectrica, din companiile de sub autoritatea ministerului (SAPE, Hidroelectrica și multe altele). Și am stabilit să punem lucrurile în mișcare. (…) Puterea instalată va putea fi până la 1 GW (patru turbine de câte 250 MW fiecare). El nu se va face de azi pe mâine, dar se va face. Cu bani europeni - ideal din Fondul pentru Modernizare - și investitori serioși. Și cu exploatarea tuturor studiilor pe care România le are cu privire la acest obiectiv, studii realizate în ultimele decenii, care trebuie aduse la zi″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Anul trecut, operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda reluarea proiectului.
Cu 2 ani în urmă, patru companii din Coreea de Sud au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului de construire și operare a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești.
Pe de altă parte, în urmă cu peste 3 ani, de la nivel înalt a venit informația că proiectul Tarnița va fi abandonat definitiv. Totuși, deși cea mai recentă variantă a proiectului Strategiei energetice naționale, pusă în 2022 în dezbatere publică de Ministerul Energiei și neaprobată nici până acum, nu menționează ca atare proiectul Tarnița, în mod individual, acesta se referă în general la hidrocentralele cu acumulare prin pompaj.
Timp de 2 ani, în perioada august 2014 – august 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești. În urma etapei de precalificare au rămas în cursă trei consorții formate din companii din China, respectiv Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În septembrie 2017, însă, Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița, luând în calcul inclusiv implementarea acestuia prin metoda parteneriatului public-privat.
Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Acum, SAPE arată că, în condițiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producție al energiei electrice din România va crește ponderea sectorului nuclear și a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacități care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.
″La nivelul anului 2030, există perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacități de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore″, argumentează compania.
Potrivit sursei citate, oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -Lapuștești se bazează pe urmatoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național de o centrală de pompaj: creșterea gradului de siguranță al SEN în contextul funcționarii în UCTE, transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf, arbitrajul pieței de energie electrică, rezerva de avarie de scurtă durată, rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent, reglajul frecvență-putere, furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN, schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE, repunere în funcțiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent, implementarea și gestionarea în SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică, asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.
″Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 - 1.000 MW. Studiul de fezabilitate va respecta conținutul cadru stabilit prin HG nr. 907/2016 și va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizată pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu″, se mai menționează în anunțul SAPE.
