Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a început procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă", se arată în documentele licitației.
Valoarea contractului este estimată în intervalul 10,17 - 10,56 milioane euro, iar durata sa – între 16 și 20 de luni. Ofertele pot fi trimise până pe 1 februarie 2019, dată la care acestea urmează să fie și deschise.
Astfel, potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
"Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate", se menționează în documentație.
În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare.
"Etapa II de pregătire a organizării proiectului de retehnologizare (a reactorului 1 de la Cernavodă – n.r.), prevăzută pentru perioada martie 2017 – 2018, vizează în principal elaborarea studiului cu privire la organizarea optimă a proiectului precum și implementarea modificărilor organizaționale și logistice rezultate. În acest sens, în luna mai 2017, a fost încheiat prin licitație un contract de consultanță cu asocierea formată din companiile SC AMEC Foster Wheeler Nuclear RO SRL și AMEC NSS Limited, pentru realizarea unui studiu referitor la modul optim de organizare a proiectului de retehnologizare, valoarea contractului fiind de 660.950 lei", se arăta într-un document Nuclearelectrica din 2017.
"S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026 și va începe cu un studiu de fezabilitate care va fi gata în 2021 și ne va spune exact și costurile, estimate acum între 1,2 și 1,5 miliarde euro", a spus Urjan.
Primul reactor al centralei Cernavodă a intrat în exploatare comercială în anul 1996, după o investiție evaluată la 450 milioane de dolari. Cel de-al doilea a fost pus în funcțiune în 2007 și a avut costuri de 1,3 miliarde de euro. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă asigură cumulat circa 18% din consumul de energie electrică al României.
Majorarea cu 22% a prețului mediu al tranzacțiilor cu energie de pe piața concurențială a contractelor bilaterale de la OPCOM în primele 9 luni ale anului 2018 a dus la creșterea cu 28,3% a profitului net al Nuclearelectrica, la aproape 321 milioane lei, în pofida scăderii ușoare, cu 1,55%, a producției celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. La avansul profitului a contribuit și liberalizarea completă a pieței energiei electrice din România, începând cu 1 ianuarie 2018. Prin comparație, în primele 3 trimestre din 2017, 7% din vânzările de energie ale Nuclearelectrica au fost efectuate la preț reglementat, aprobat de ANRE, mai redus decât cele din piața liberă.
Nuclearelectrica ar putea fi însă printre producătorii de energie cei mai afectați de recentele modificări legislative radicale operate de Guvern, printre care se numără intenția de plafonare a prețului final al electricității pentru consumatorii casnici și majorarea de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri anuală a contribuției financiare către ANRE a operatorilor din sectorul energiei electrice și termice. Aceste modificări ar putea însemna că Nuclearelectrica ar putea fi din nou obligată să livreze o parte din energia de producție proprie la preț reglementat aprobat de ANRE, cu efect negativ asupra încasărilor și profitabilității și, deci, asupra resurselor financiare disponibile pentru investiții.
Mai mult, potrivit aceluiași act normativ, toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate de anul acesta să cedeze la bugetul de stat, sub formă de dividende sau vărsăminte, un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare și care nu erau angajate prin contracte de achiziție la finalul anului trecut.
În 2018, Nuclearelectrica a plătit dividende brute în valoare totală de peste 756 milioane lei. Cel mai mare acționar al companiei este Ministerul Energiei, cu peste 82% din capital, care a încasat circa 620 milioane lei.
