Ana și Maria Patriciu, fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei lui Muammar Gaddafi, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.
Decizia tribunalului nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. În sentință se menționează că fiecare dintre cele trei pârâte vor fi răspunzătoare de plata sumei decise de instanță proporțional cu cota care le-a revenit din moștenirea lăsată de Patriciu.
Obligația de plată stabilită de prima instanță față de cele trei moștenitoare ale lui Dinu Patriciu reprezintă valoarea creanței Libia, de circa 58,5 milioane dolari, plus dobânzi calculate pentru perioada dintre 5 ianuarie 2001 și momentul plății. În 2014, ANAF a calculat valoarea totală a prejudiciului din această speță, cu tot cu dobânzi, la 226 milioane dolari.
Creanța Libia constă în valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia în perioada 1980-1992. Aceasta a fost recuperată de Rompetrol SA în 1992, după preluarea concesiunii petroliere de către spaniolii de la Repsol, și doar o mică parte din aceasta a fost virată la bugetul de stat. Ulterior, în 1998, Rompetrol SA a fost privatizată, fiind preluată de Dinu Patriciu, care după aceea a cumpărat și Petromidia, în 2001.
În 2007-2009, toate operațiunile Rompetrol au fost preluate de către compania petrolieră de stat a Kazahstanului, KazMunayGas, pentru circa 2,7 miliarde dolari. În 2014, Rompetrol SA, redenumită ulterior Oilfield Exploration Business Solutions, a cerut intrarea în insolvență, cerere neacceptată de instanță. Motivul cererii a fost chiar o sentință judecătorească prin care compania era obligată să plătească 58,5 milioane dolari plus dobânzi, prejudiciul calculat de ANAF în urma nevirării la bugetul de stat a banilor recuperați din creanța Libia.
Pe de altă parte, Profit.ro a arătat luna trecută că KMG International, divizia înregistrată în Olanda a KazMunayGas, prin care acesta își controlează operațiunile din România, inclusiv rafinăria Petromidia a Rompetrol Rafinare, susține că deține o hotărâre dictată de o instanță de arbitraj din Olanda prin care moștenitorii lui Dinu Patriciu au fost obligați să-i plătească despăgubiri de 200 milioane dolari, în urma unui litigiu generat de preluarea Rompetrol de la Patriciu în perioada 2007-2009.
Suma este identică cu cea pe care KMG International se angaja în 2013, prin memorandumul semnat cu autoritățile de la București, să o plătească statului român contra unei participații de 26,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, ca parte a unei înțelegeri mai complexe destinate rezolvării problemei datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român.
Informația apare în documentele unui proces intentat de KMG International la Londra la finalul anului trecut, prin care compania o acuză pe fosta colaboratoare a lui Patriciu, totodată una dintre moștenitoarele acestuia, Melanie Anne Chen, că ar fi vândut un activ din averea lăsată de omul de afaceri român, pentru a zădărnici demersurile KMG International de a obține punerea în executare în mod silit a hotărârii arbitrale în valoare de 200 milioane dolari menționată mai sus. KMG susține că respectivele active ar fi putut fi utilizate pentru plata despăgubirilor.
Activul respectiv este fosta divizie de tehnologie auto a Nokia. Aceasta a fost preluată integral de Patriciu în 2013 și vândută ulterior în 2015, după decesul omului de afaceri, companiei britanice Laird, valoarea anunțată oficial a tranzacției fiind de 65 milioane euro.
