″Au aplicat 11 beneficiari, valoarea totală a proiectelor depuse fiind în valoare de 384.3 milioane euro, iar valoarea ajutorului de stat solicitat - în valoare de 165.3 milioane euro″, a transmis instituția.
Bugetul total al schemei de ajutor de stat, anunțată anterior de Profit.ro, se ridică la 150 milioane euro, cu un număr maxim estimat de 30 de beneficiari.
Se acordă sprijin pentru industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producției de energie (fosilă), precum și alte industrii ″intens poluatoare″.
Valoarea maximă individuală a ajutorului de stat nerambursabil este de 30 milioane euro per beneficiar/proiect de investiții, acoperind până la 100% din cheltuielile eligibile.
Prin schemă se finanțează achiziția și instalarea de sisteme dedicate modernizării, monitorizării echipamentelor și eficientizării consumului de energie la nivelul operatorilor economici, ce vor include, în mod obligatoriu, instalarea unui sistem de management al energiei (EMS) care va asigura cel puțin o contorizare generală a consumului de energie, va realiza statistici asupra consumului, va înregistra și analiza datelor centralizate, va livra un raport periodic asupra acestor date și va eficientiza consumul de energie în timp real.
Operatorii economici care au deja implementat un sistem EMS sunt exceptați de la obligația instalării unuia nou, cu condiția de a demonstra funcționalitatea acestuia la nivelul întreprinderii.
″Fiecare cerere de finanțare va cuprinde în mod obligatoriu cel puțin una din următoarele acțiuni: a) înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici, retehnologizarea și modernizarea sistemelor de producție, având ca rezultat creșterea eficienței energetice și respectarea cerințelor BAT pentru industrie, b) implementarea unor măsuri de recuperare a pierderilor de energie din procesele tehnologice, c) sisteme privind identificarea vârfurilor de consum și eliberarea graduală a energiei și planificarea acesteia, d) alte pachete de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice prin investiții în echipamente eficiente energetic, la nivelul operatorului economic, cu impact major în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, încadrate în segmentul eficienței energetice în industrie″, scrie în Ghidul de finanțare.
La stabilirea costurilor eligibile finanțabile pot fi luate în considerare instalațiile/echipamentele specifice pentru întreprinderi din industrie, în scopul obținerii de economii de energie primară, pe baza auditului și bilanțului energetic, cum ar fi linii de producție, motoare, transformatoare, compresoare de aer, pompe, instalații/echipamente tehnologice, boilere, schimbătoare de căldură, convertoare de frecvență, baterii de condensatoare, sisteme integrate de management al consumului de energie, cuptoare de topire și altele.
Nu sunt eligibile pentru finanțare instalațiile de producere a energiei din resurse regenerabile, instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, precum și investițiile în sectoarele de cogenerare, de încălzire și/sau răcire centralizată și de producție de energie electrică.
Criteriile de selectare concurențială a beneficiarilor sunt valoarea ajutorului de stat solicitat raportat la reducerea consumului de energie MWh/an, precum și cantitatea de emisii CO2 evitată.
Schema de ajutor de stat se va aplica până la 31 decembrie 2026. Proiectele trebuie implementate până cel târziu pe 30 iunie 2030, iar plata ajutoarelor de stat se poate face până la data de 30 decembrie 2030.
Cei mai mari consumatori industriali de energie din România beneficiază deja de alte 2 scheme de ajutor de stat dedicate. Una dintre ele subvenționează o parte din costurile certificatelor CO2 incluse în prețul electricității, iar cealaltă prevede reducerea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate sprijinirii producătorilor de energie regenerabilă și suportate de consumatori pe facturi.
Toate cele 11 proiecte depuse pentru finanțare la Ministerul Energiei se află în evaluare.
Potențialii beneficiari de ajutor de stat sunt:
Pehart Tec Grup, producător de hârtie și carton, controlat de Danuvius Invest Lux
Donalam, operatorul unităților de producție siderurgică din Târgoviște și Călărași, parte a grupului italian Beltrame
Chimcomplex Borzești, combinatul chimic al antreprenorului român Ștefan Vuza
Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice al elvețienilor de la Ameropa, vizat pentru preluare de Romgaz
DS Smith Paper Zărnești, producător de hârtie pentru ambalaje controlat de americanii de la International Paper
Ambro SA, producător de celuloză și hârtie deținut de francezii de la Sical SA
Knauf Gips, producător de materiale de construcții controlat de grupul german omonim
OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi și carburanți din România, totodată producător de energie electrică
Hammerer Aluminium Industries Sântana, producător de elemente de aluminiu, parte a conglomeratului austriac omonim
Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică și electrică din Capitală, controlat de Ministerul Energiei
