Energia tranzacționată pe piața pentru ziua următoare, echivalentă cu aproximativ 52% din consumul intern, înregistrează recorduri după recorduri, ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă de la nivel local, dar și european. Capacitățile de producție autohtone, dar și europene, sunt insuficiente pentru a atenua șocul creat de embargourile impuse de UE, ca și limitările de către Rusia a exporturilor de materii prime energetice. În România, energia cu livrare în ziua de luni a sărit de 3.500 lei/MWh, de 10 ori peste media prețului energiei marfă din plafoanele impuse de Guvern furnizorilor pentru facturarea diferiților consumatori, relevă date analizate de Profit.ro.
Prețul zilnic energiei cu livrare în ziua de luni pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, s-a situat la 3.560 lei/MWh (730 euro/MWh), cu aproape 100 lei peste precedentul record, stabilit în urmă cu numai 3 zile, de 3.462 lei/MWh.
Recordul a rezistat doar o zi, prețul mediu zilnic al energiei cu livrare în ziua de marți urcând la 3.598 lei/MWh (738 euro/MWh), cu 38 de lei peste cel stabilit pentru luni.
Și prețul orar a înregistrat un nou record istoric, de 4.245 lei/MWh (în intervalul orar 19.20), cu aproape 400 lei peste precedentele recorduri, de puțin peste 3.800 lei/MWh, realizate în mai multe zile din săptămâna trecută.
Prețul record din România nu este cel mai ridicat din Europa, energie spot mai scumpă tranzacționându-se luni în mai multe state din regiune - Ungaria (731 euro/MWh), Slovenia (748 euro/MWh), Croația (743 euro/MWh), Austria (764 euro/MWh) - dar și în Franța (734 euro/MWh).
Cea mai ieftină energie spot de luni din Europa a fost comercializată în Suedia (174 euro/MWh), dar și în peninsula iberică (188 euro/MWh), unde prețul energiei a fost decuplat de cel al gazului, Spania și Portugalia având o pondere redusă a energiei produsă din hidrocarburi în mixul de producție.
Prețurile și volumele orare tranzacționate pentru marți pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM
Nici prețul pentru energia care urmează a fi livrată marți în România, de 738 euro/MWh) n-a fost cel mai ridicat din Europa. Prețuri superioare sunt înregistrate în Ungaria (749 euro/MWh), Croația și Franța (744 euro/MWh).
Prețul spot al energiei furnizate luni în Europa (sursa: euenergy)
În România, deși potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) există o capacitate instalată de 18.308 MW, producția se ridica luni dimineață la puțin peste 5.000 MWh (aproximativ o pătrime din capacitatea totală).
Prețul spot al energiei furnizate marți în Europa (sursa: euenergy)
Producția de energie nucleară se situa la jumătatea capacității totale de 1300 MW, una din cele două unități de la Cernavodă aflându-se în revizie în urma unei opriri accidentale.
Similar, și producția de energie din hidrocarburi se situa la 800 de MW, centrala de Iernut a Romgaz find oprită în urma unei avarii în urmă cu câteva zile. Iar centrala OMV Petrom de la Brazi a intrat în urmă cu 3 zile în revizie, până la finalul acestei luni, reducându-și capacitatea de producție la jumătate, la 416 MW.
Capacitatea totală instalată și ponderile diferitelor surse de producție, potrivit ANRE
Și energia hidro era la un nivel scăzut, de 1800 MW, ca urmare atât a secetei, dar și a reviziilor care sunt efectuate la câteva hidrocentrale, printre care și mai multe unități de producție de la Porțile de Fier.
Producția de energie pe bază de cărbune se situa la 1.400 MW, potrivit asociației operatorilor de transport europeni, ENTSOG, o unitate de aproximativ 300 MW de la Turceni înregistrând o avarie pe 24 august.
Vântul prea ajutat cu nimic sistemul național, parcurile eoliene consumând energie (și -8 MW), de exemplu luni între orele 9 și 10,30, în loc să producă. Când vântul are o intensitate redusă, operatorii preferă să țină sistemul în funcțiune, închiderea morilor fiind mai costisitoare decât prețul energiei consumate pe care trebuie să-l achite.
Avariile din ce în ce mai dese ar putea avea mai multe explicații. Pe de o parte, capacitățile care funcționează sunt folosite în prezent la maximum, iar pe de altă parte, producătorii au amânat în repetate rânduri efectuarea de revizii. Fie din motive financiare (dividentele sau impozitele ridicate percepute de stat), fie birocratice (restricțiile impuse de guvern pe vremea pandemiei de Covid, care limitau atât mișcarea, cât și numărul de angajați care ar trebuit să lucreze la mentenanță).
Consumul și producția de enrgie de luni dimineață din România (sursa: Transelectrica)
Pe de o parte, prețurile ridicate de pe PZU, dar și de pe piețele la termen, unde se înregistrează tot prețuri de peste 3.000 de lei/MWh, vor pune o presiune din ce în ce mai ridicată pe bugetul de stat în cazul în care guvernul decide să păstreze plafonările (și implicit compensările) la actualul nivel și pentru toată lumea (consumatori casnici și non-casnici).
Pe de altă parte, statul este principalul beneficiar al acestor scutiri, majoritatea producătorilor de energie electrică fiind deținuți de stat, care îi și supraimpozitează, dar le ia mare parte din profit, prin dividende.
