Comisia de negociere din cadrul Nuclearelectrica (SNN) ce se ocupă de discuțiile cu China General Nuclear Power (CGN) despre proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a avizat, la finalul lunii trecute, continuarea negocierilor cu partea chineză până la 30 iunie 2017, în condițiile în care, la sfârșitul anului trecut, nu se ajunsese la un consens privind documentele investiției.
Potrivit raportului preliminar pe anul trecut al Nuclearelectrica, în perioada 6 - 20 decembrie 2016 au avut loc întâlniri între comisia de negociere si CGN, împreună cu consultanții celor două părți, pentru clarificarea și reformularea anumitor clauze agreate în cadrul negocierilor. În urma acestor întâlniri, în data de 20 decembrie 2016, CGN și-a exprimat disponibilitatea de a continua discutiile privind documentele investiției dincolo de termenul de 20 decembrie 2016, fără emiterea unui consens asupra respectivelor documente.
"În data de 31 ianuarie 2017, comisia de negociere a avizat propunerea de continuare a negocierilor asupra documentelor investitiei în aceleași condiții din Memorandumul de Înțelegere, până la data de 30 iunie 2017, fiind demarate formalitățile pentru obținerea unui mandat din partea Comisiei Interministeriale, Guvernului României și respectiv Adunării Generale a Acționarilor SNN cu privire la continuarea negocierilor", se arată în documentul citat.
Compania menționează că Guvernul are în diferite stadii de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investitorilor în proiecte de capacități energetice bazate pe tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Este vorba despre promovarea cadrului legislativ adecvat pentru securizarea vânzărilor de energie electrică și creșterea predictibilității recuperării investițiilor în proiectele mari de investiții in capacități de productie cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile legislației europene, dar și despre posibilitatea utilizării garanției de stat drept instrument necesar pentru securizarea finanțării investițiilor mari de infrastructură energetică.
"Astfel, în perioada următoare sunt așteptate decizii din partea autorităților competente (Ministerul Energiei, Guvernul României), precum și din partea Adunării Generale a Acționarilor SNN care să conducă la formalizarea continuării procesului de negociere ce a avut ca ultim termen data de 20 decembrie 2016. În acest context, al așteptărilor legate de sprijinul în continuare al Guvernului României și respectiv al acționarului majoritar pentru acest proiect, conducerea societății este încrezătoare că proiectul dezvoltat de Energonuclear și care ar urma să fie continuat de noua companie de proiect va continua în viitor și că va exista o cerere în viitor pentru energia electrică ce urmează a fi produsă de către unitățile 3 și 4, precum și că investiția în Energonuclear SA și valoarea altor active în legătură cu unitățile 3 și 4 (clădiri, echipamente etc) vor fi recuperatate, în conformitate cu strategia", se mai afirmă în raportul Nuclearelectrica.
Guvernul își propune să înființeze o nouă entitate care să se ocupe de managementul apei grele necesare centralei nucleare de la Cernavodă, după intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin. Astfel, într-un document programatic guvernamental recent este prevăzută ca măsură "înființarea entității pentru managementul apei grele, apă grea necesara a fi asigurată pe toată durata de operare a reactoarelor 1-4 Cernavodă și pentru prima încărcătură aferenta unităților 3 și 4 Cernavodă".
În document se precizează că asigurarea primei încărcături de apă grea pentru reactoarele 3 și 4 care ar urma să fie construite la centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă "aportul de capital în natură al statului român la constituirea companiei care are drept scop finalizarea unităților 3 și 4 Cernavodă".
În noiembrie anul trecut, China General Nuclear Power (CGN), gigantul controlat de statul chinez care a fost selectat ca partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, a estimat valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro și a afirmat că se așteaptă ca acesta să stimuleze exporturile chinezești de echipament energetic nuclear în statele membre ale UE și NATO.
Până la acea dată, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
În aceeași lună, Fondul Proprietatea, acționar al Nuclearelectrica, a declarat public că proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu China General Nuclear Power, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor companiei în cazul în care este continuat. Fondul s-a revoltat astfel după ce Ministerul Energiei a votat, în cadrul Adunării Generale a Acționarilor companiei Nuclearelectrica din 17 octombrie, împotriva propunerii de întocmire a unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie pentru proiectul construcției reactoarelor 3 și 4.
Tot în acea perioadă, reprezentanții Ministerului Energiei estimau că investiția în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și-ar recupera costurile, pe durata de viață a reactoarelor, la un preț-țintă de 82 euro/MWh. Este vorba despre prețul minim de vânzare al energiei electrice care ar urma să îi fie garantat investitorului prin așa-numitul mecanism al contractului pentru diferență.
Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare" (strike price). În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența. Așadar, contractul pentru diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.
