Marți dimineață, la ora 8, România și-a reluat, pentru a patra zi în acest an și a doua zi consecutivă, importurile de energie electrică, după ce în cursul nopții, începând cu ora 21, a exportat curent către statele vecine. Situația, caracterizată de import în anumite intervale orare ale zilei și export pe timpul nopții, ar putea continua și în următoarele zile, în funcție și de starea vremii care influențează consumul, dar și de producția de energie eoliană, până la reintrarea în funcțiune a mai multor unități de producție care și-au întrerupt, planificat sau neplanificat, funcționarea.
La ora 11:00, România și-a reluat exportul de curent, în principal ca urmare a condițiilor meteorologice, consumul scăzând lejer (cu 200 MW) în timp ce producția de energie eoliană s-a majorat la peste 1.300 de MW. Și asta în condițiile în care, pe piața pentru ziua următoare, prețul unui MWh din România era cotat la același nivel cu cel din Ungaria și Slovacia și cu 14 euro peste cel din Cehia, ceea ce arată că situația de luni nu a fost una determinată de preț.
România ar putea reveni rapid la o situație caracterizată de export permanent (care o caracterizează, atât timp cât capacitatea de producție este superioară nivelului maxim al consumului), în următoarele zile mai multe unități de producție nefuncționale urmând a fi activate. Astfel, pe 15 februarie, ar urma să reintre în funcțiune CET Craiova 2, cu o capacitate de 131 MW, pe 16 februarie Iernut 1, cu o capacitate de 94 MW, iar pe 18 februarie Unitatea 7 de la Turceni (317 MW) și hidrocentrala Lotru (170 MW)
Transelectrica susține punctul de vedere al autorităților (Ministerul Energiei), potrivit cărora importul din ziua de luni, când, “în anumite intervale soldul SEN a fost de import (negativ) este o rezultantă a prețurilor energiei electrice la nivel regional, pe piețele specifice (inclusiv piața cuplată de energie Cehia – Slovacia – Ungaria – România). Conform mecanismelor de piață, în intervalele orare în care prețurile din România sunt mai mari decât cele din țările vecine are loc o creștere a fluxurilor comerciale de energie spre țara noastră, ceea ce conduce la o valoare rezultantă finală (soldul fizic) de import. În intervalele orare în care prețurile din România sunt mai mici decât cele din țările vecine, procesul comercial are tendința inversă, adică de export”.
Numai că aceasta este doar o parte a explicației, și nu cea mai importantă. Prețul energiei electrice interne este rezultatul direct al raportului dintre ofertă și cerere. Iar oferta (producția de electricitate autohtonă) a fost, pe 13 februarie, inferioară cererii, dar și ofertei de vineri, 10 februarie, în timp ce cererea, pe media intervalelor orare, a avut o evoluție ascendentă. Era normal ca, în aceste condiții, prețul de pe piața internă să crească.
Iar motivul diminuării ofertei este dat de reducerea capacităților de producție interne cauzată, așa cum a dezvăluit Profit.ro, de întreruperea în perioada 11-13 februarie a funcționării a 5 centrale, cu o capacitate de 1.000 de MW (10% din producția maximă a unei zile obișnuite din ultimul timp).
Faptul că situația nu este atât una de preț, cât de nefuncționarea, planificată sau nu, a unor unități de producție și de nivelul producției de energie eoliană este demonstrat de situația înregistrată marți la ora 10, când producția se situa la nivelul consumului (aproximativ 9040 MW) (practic importul era 0), în pofida faptului că prețul pentru ziua următoare pe piața internă avea o evoluție similară celui de luni, comparativ cu prețul de piața externă: era identic cu cel din Ungaria și Slovacia, și cu 20 euro/MWh peste cel din Cehia.
La ora 10, un Mwh pe piața pentru ziua următoare costa 70,05 euro. Explicația faptului că, marți la ora 10, producția internă acoperea aproape în totalitate consumul este dată de producția mare de energie eoliană, 1.172 MW, spre deosebire de ziua de luni, când turbinele eoliene produceau sub 200 MW.
Datele transmise către Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Electricității arată că, în ultimele 3 zile, a fost întreruptă funcționarea a 5 centrale care produceau 1.000 MW. Astfel, începând cu ziua de sâmbătă 11 februarie, 5 unități de producție au devenit nefuncționale, una (hidrocentrala Lotru) având o întrerupere planificată a producției de 170 MW capacitate instalată, iar celelalte 4 (Turceni 7 - 317 MW, Isalnița 8 - 295 MW, CET Craiova 2 -131 MW, Iernut 1 - 94 MW) având întreruperi neplanificate ale producției.
În total, față de vineri 10 februarie, capacitatea totală de producție a sectorului energetic din România a scăzut cu aproximativ 1.000 de MW (1.007 MW mai exact, cu precizarea că Isalnița produce încă 148 MW din capacitatea total instalată de 295 MW). Media de consum orară s-a situat, luni, undeva la 8.800 MW, ceea ce face ca procentul capacității de producție nefuncțională ca urmare a întreruperilor din ultimele 3 zile să fie de aproximativ 10% din total consum.
Dacă acestea ar fi funcționat, România ar fi exportat și nu importat luni aproximativ 500 de MW. În plus, în cazul în care bătea vântul și centralele eoliene realizau o producție de 500-600 de MW, România nu ar fi importat curent nici în ziua de luni chiar și în condițiile întreruperii funcționării respectivelor centrale. Însă producția de energie eoliană a fost una slabă, de sub 200 de MW.
Deși 4 dintre centrale și-au întrerupt funcționarea din 11 februarie, acest lucru nu a avut niciun efect asupra importurilor până luni, 13 februarie, pentru că 11 și 12 februarie au fost zile de weekend, cu un consum maxim de 8.100 MW (duminică seara) și unul mediu de 7.000 MW. Luni dimineața însă, consumul a sărit la peste 9.000 de MW, ceea ce a făcut ca, în lipsa energiei eoliene, producția să fie inferioară consumului.
De altfel, mai multe întreruperi de funcționare planificate au fost anulate de autoritățile române în ultimele 2 luni. Pe 1 ianuarie ar fi trebuit să fie întreruptă funcționarea CET București Sud, Rovinari 5 și Turceni 6, pe 24 ianuarie cea de la Porțile de Fier 4, iar pe 6 februarie cea de la Porțile de Fier 3. Toate aceste întreruperi planificate au fost anulate pentru a nu pune în pericol sistemul energetic național, mai ales că a fost și o vreme geroasă.
În prezent, 18 unități de producție au întreruptă funcționarea, din care, în cazul a 8 centrale, această întrerupere este una neplanificată. Printre cele mai importante sunt centrala electrică a OMV Petrom de la Brazi, care funcționează la jumătate de capacitate (430 MW din capacitatea total instalată de 860 MW), TPP Brăila (430 MW) și mai multe grupuri de 300 MW fiecare ale Complexelor Turceni și Rovinari.
Peste o zi, pe 15 februarie își va întrerupe planificat funcționarea și hidrocentrala Stejaru, cu o capacitate de 208 MW.
