Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a primit OK oficial de la autorități pentru defrișările forestiere necesare finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lucrările la hidrocentrală sunt finalizate în proporție de peste 90%, valoarea investițiilor efectuate ridicându-se la mai mult de 200 milioane euro.
Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.
Aprobarea pentru defrișări poate fi contestată în termen de 10 zile.
Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, scutindu-le de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU.
Asta pentru că Răstolița este unul dintre proiectele hidroenergetice istorice românești ale căror amplasamente au fost incluse de către autorități, mult după demararea investițiilor, în arii naturale protejate, blocându-se astfel lucrările.
Două ONG-uri de mediu, Bankwatch și Agent Green, au solicitat anul acesta instanței civile sesizarea Curții Constituționale, precum și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu privire la ilegalitatea ordonanței, solicitare respinsă luna trecută. Reclamantele susțin că OUG-ul încalcă prevederile constituționale privind dreptul la mediu sănătos și preeminența legislației UE față de dispozițiile contrare din cea națională.
Către finalul anului 2021, Hidroelectrica a dat în judecată Ministerul Mediului și a solicitat în instanță anularea regimului de arie naturală protejată de importanță comunitară instituit în 2007 pentru situl Călimani-Gurghiu, prin ordin de ministru, susținând că ordinul ar fi fost emis în mod ″nelegal″ și abuziv. Situl RO SCI0019 Călimani Gurghiu se suprapune parțal cu amplasamentul amenajării hidro de la Răstolița.
Compania a pierdut procesul în primă instanță în octombrie anul trecut, curtea apreciind că proiectul nu se încadrează printre excepțiile prevăzute de legislația ariilor naturale protejate. ″(...) investiția Răstolița, aflată în derulare, nu privește securitatea națională, securitatea, sănătatea oamenilor și animalelor și nu previne unele catastrofe naturale, deoarece reclamanta nu a justificat incidența excepțiilor prevăzute de lege în privința acestei investiții″, se arată în motivarea deciziei judecătorești, analizată de Profit.ro. Primul termen în recursul formulat de companie a fost programat în februarie anul trecut.
În vară, filiala din România a organizației World Wildlife Fund (WWF) a avertizat că ″Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate și alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri″ și că ″Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene″.
