La numai câteva zile de la primirea din partea Comisiei Europene a unui aviz motivat pentru că nu a transpus integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de aprobare a Cadrului național de politică pentru dezvoltarea pieței acestor tipuri de combustibili și de înființare a unui Consiliu Interministerial pe acest subiect.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, obiectivul nou-creatului Consiliul interministerial de Coordonare pentru Dezvoltarea Pieței pentru Combustibili Alternativi (CCDPCA) este redactarea de politici menite a asigura până în 2020 o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 10% din consumul final de energie în transporturi. La finalul anului 2014, “ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie în domeniul transporturi în România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub estimarea Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) pentru acea perioadă”, se precizează în document.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Din nou-înființatul Consiliu vor face parte reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Economiei, Ministerul Mediului, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor Publice. Totodată, vor avea un statut de invitați permanenți invitați permanenți, reprezentanți ai mai multor instituții: Administrația Fondului pentru Mediu, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Asociația de Standardizare din România, Institutului Național de Statistică, “precum și alte instituții și/sau organizații relevante care pot oferi expertiză relevantă pentru facilitarea implementării Cadrului național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România”.
Conform notei de fundamentare a proiectului de Hotărâre, crearea aceseti comisiei “va conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și hidrogen, percum și prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic”.
Nota de fundamentare a proiectului pare mai degrabă un răspuns adresat Comisiei Europene, în aceasta precizându-se că “Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de măsuri de promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor autorități publice centrale și locale”. Sunt oferite și exemple, printre care și Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. “Programul este destinat atât susținerii achiziționării de VE și VEH plug-in, cât și finanțării dezvoltării infrastructurii de reîncărcare. În acest sens, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, a demarat, în anul 2016, un program de sprijin pentru construirea de stații de reîncărcare, ce va acoperi 80% din costul investițiilor în limita solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei”, susție Guvernul.
Totodată, acesta amintește că România este implicată în proiecte prietenoase cu mediul, ce implică inclusiv utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi: Innovative Danube Vessel , PROMINENT și LNG Master Plan pentru Rin – Main- Dunăre, care studiază implicațiile utilizării la nave a combustibilului GNL (gaz natural lichefiat, cu scopul creșterii competitivității transportului pe căile navigabile interioare și analizării tehnologiilor care pot fi implementate la navele existente și la construcțiile noi pentru a reduce consumul de combustibil și a emisiilor de gaze din atmosferă și a crește eficiența din punct de vedere al costurilor de exploatare.
România nu este singurul stat european care a primit un aviz motivat pe tema infrastructurii pentru combustibilii alternativi, alte opt state europene, printre care și Bulgaria, Franța și Polonia, beneficiind de același tratament.
