Grupul austriac Erste, una dintre cele mai importante instituții financiare și de credit pentru economia Europei Centrale și de Est (ECE), totodată compania-mamă a băncii românești de top BCR, a anunțat că are în plan reducerea graduală a expunerii sale pe sectorul extracției de cărbune energetic și al producției de energie electrică pe bază de cărbune, astfel încât aceasta să ajungă la zero până în 2030. Erste subliniază totuși că va ține cont de faptul că multe state din ECE depind în continuare în măsură semnificativă de electricitatea produsă din cărbune și precizează că va sprijini tranziția acestora către o producție de energie cu impact mai redus asupra climei. În România, decizia va avea impact asupra împrumuturilor acordate CE Oltenia, iar achiziția de certificate verzi nu va mai fi finanțară de bancă.
BCR, subsidiara românească a Erste, s-a numărat printre băncile care au finanțat în 2019 îndeplinirea de către Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie din cărbune din România, a obligațiilor sale de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. CE Oltenia, controlat de stat, a beneficiat atunci de un credit de jumătate de miliard de lei de la 6 bănci locale, cel mai mare finanțator fiind BCR, cu o contribuție de 120 milioane lei.
BCR a explicat, pentru Profit.ro, care sunt implicațiile deciziei grupului mamă în România: "Conform Politicii de Finanțare Responsabilă a grupului Erste, nu vom mai acorda finanțări pentru susținerea activității din industria cărbunelui, dar vom continua să susținem, cu îndeplinirea anumitor condiții, tranziția către energie sustenabilă (energie verde și proiecte de gaze, utilizat ca și combustibil de tranziție). În cazul CE Oltenia, BCR are o expunere de 23,7 milioane de euro, doua treimi fiind finanțări pentru upgrade de mediu pentru capacitățile de producție Isalnita și Rovinari, iar o treime (7 mil. euro) fiind o finanțare de achiziții de certificate CO2 pentru cota aferentă anului 2019. În linie cu Politica de Finanțare Responsabilă a grupului Erste, achiziția de certificate CO2 nu va mai fi finanțată." Finanțările pentru proiecte care fac tranziția către energie sustenabilă rămân deschise, însă CE Oltenia trebuie să vină cu propuneri concrete și să anunțe în ce va investi.
Grupul Erste notează că expunerea sa asupra acestui sector este deja foarte redusă, de circa 0,3% din totalul portofoliului său, luând în calcul activele Erste legate de producători de energie în ale căror mixuri de generare cărbunele are o pondere mai mare de 10%.
"Ca rezultat al revizuirii politicii de creditare, nu mai sunt eligibile finanțări directe pentru investiții în active legate de cărbune sau pentru fluxuri de numerar legate de extracția și procesarea cărbunelui și cocsului, precum și de producția de electricitate pe bază de cărbune. Ineligibilitatea include extinderea, retehnologizarea și mentenanța centralelor existente, ca și lanțurile logistice dedicate direct activelor miniere și energetice carbonifere. În plus, nu se vor mai acorda finanțări corporative companiilor sau grupurilor de companii care își extind capacitățile de extracție de cărbune sau de producție de energie din cărbune sau acelor companii care își obțin peste 25% din venituri din sectorul carbonifer. Nici tradingul, stocarea și procesarea cărbunelui nu vor mai fi eligibile pentru finanțare de către Erste Group", a transmis grupul austriac.
Acesta menționează că angajamentele de finanțare a activelor carbonifere aflate în vigoare vor continua până la ajungerea la maturitate a contractelor existente, adăugând că aranjamentele de tip revolving nu vor fi prelungite după finalul anului 2023.
"În special în regiunea ECE, cărbunele este în continuare un factor relevant de asigurare a securității energetice și continuă să fie principalul combustibil al sistemelor de încălzire colective și individuale pentru unele țări din regiune. Ținând cont de aceste dependențe, grupul Erste vrea să sprijine tranziția regiunii spre o producție de energie fără cărbune fără compromisuri în privința securității energetice și responsabilității sociale", se mai afirmă în comunicatul Erste.
Potrivit sursei citate, în baza acestor considerații, grupul Erste va purta discuții în profunzime cu clienții săi corporativi relevanți pentru ca aceștia să poată să își elaboreze până la finalul anului 2023 strategii credibile de tranziție.
"Vom sprijini demersurile de tranziție ale clienților în a se desprinde de sectorul cărbunelui energetic în orizontul anului 2030", a declarat CEO-ul Erste, Bernd Spalt.
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie din cărbune din România, și-a finanțat până acum și la bănci obligațiile de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Directorul general al CE Oltenia, Daniel Burlan, a declarat recent la un eveniment organizat de Energynomics că statul român trebuie să își stabilească prin lege o dată de la care să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune.
"Cred că este un plan ambițios care trebuie susținut de statul român. Așa cum s-a spus de către reprezentanții statului român și la ultima discuție pe care am avut-o cu Comisia Europeană, există intenția constituirii unei comisii la nivel național cu mai multe părți interesate, organizații neguvernamentale, mediul economic și așa mai departe, această comisie va analiza și va întocmi un plan de închidere a capacităților pe cărbune în perioada următoare. Toate țările membre UE au aceste planuri. Germania are termen 2038, Polonia – 2040. Revin la Germania, pentru că vreau să înțeleagă și cei care critică faptul că nu închidem imediat capacitățile pe cărbune ce înseamnă acel plan de închidere a capacităților din Germania. Ei primesc pentru asta foarte mulți bani. Companii precum RWE sau EPH primesc 4,35 miliarde euro despăgubiri, 4,8 miliarde de euro pentru personal și alte 40 miliarde de euro ca ajutor structural. Da, a fost aprobat acest plan de decarbonizare a Germaniei printr-o lege. Asta cred că ar trebui să facă și România. Această comisie care se constituie să vină cu un proiect de lege. Avem nevoie de această lege. Încă o dată subliniez că România are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, de phase-out a cărbunelui, așa cum au toate celelalte țări", a spus Burlan.
Comisia Europeană a anunțat pe 5 februarie că a deschis o "investigație aprofundată" pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de statul român Complexul Energetic Oltenia SA sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Cea mai recentă decizie a Bruxelles-ului după o astfel investigație a venit după mai bine de un an de la declanșarea formală a anchetei, în timp ce CE Oltenia trebuie să plătească până cel târziu la finalul lui aprilie certificatele CO2 aferente producției pe anul trecut, al căror cost ar putea depăși 300 milioane euro.
Legat de planul de restructurare al CE Oltenia, Bruxelles-ul notează că, pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susține planul în această etapă: nu a fost furnizată nicio scrisoare de intenție din partea unor bănci care ar accepta să prefinanțeze plățile legate de viitoarele furnizări de energie electrică de către CE Oltenia, veniturile preconizate din acestea reprezentând aproape întreaga contribuție proprie a societății CE Oltenia, nicio bancă sau niciun investitor de pe piață nu și-a exprimat interesul de a sprijini sau de a finanța o parte din investițiile pentru trecerea de la lignit la gaz natural sau la producerea de energie din surse regenerabile, ceea ce ar fi demonstrat încrederea pieței în această nouă activitate, iar deși menționează potențiali investitori externi sau bănci care sprijină planul, România nu a furnizat niciun document care să dovedească această contribuție potențială și că astfel de negocieri s-ar materializa într-un interval de timp rezonabil.
