Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia și Bulgaria să reia discuțiile cu privire la reluarea unui proiect abandonat ce viza construirea unui oleoduct care ar fi ocolit Strâmtoarea Bosfor.
Ministrul Energiei din Bulgaria, Rosen Hristov, a declarat pentru Al Jazeera că viitoarea conductă ar urma să aibă o lungime de 280 de kilometri și ar face legătura între portul grecesc Alexandroupolis și portul bulgar Burgas, fiind posibil să fie prelungită până la Constanța, scrie Agerpres.
"Avem o derogare de doi ani care ne permite să continuăm să cumpărăm petrol rusesc, dar după acea ne vom confrunta cu probleme din cauza creșterii tarifelor de tranzit prin Bosfor. De aceea, am început să discutăm reluarea proiectului oleoductului Burgas-Alexandroupolis și prelungirea sa în nord până în porturile Varna și Constanța", a declarat Rosen Hristov, la o conferință pe energie organizată la Atena.
"Noi sprijinim acest proiect" a spus și ministrul elen al Energiei, Kostas Skrekas, fără a oferi alte detalii.
Embargoul vizând petrolul rusesc a intrat luni în vigoare și va perturba livrările de petrol ale Rusiei din portul Novorossiysk până în porturile de pe coasta de est a Mării Negre precum și spre porturile Uniunii Europene. Rafinăriile de la Burgas și Constanța pot cumpăra în continuare petrol din Kazahstan și Azerbaidjan. Însă aceste livrări nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului țărilor din regiune, în special dacă sunt luate în calcul și nevoile Ucrainei. Golul creat este acoperit de volume suplimentare din alte surse care sunt livrate în Marea Neagră via Strâmtoarea Bosfor.
Inițial, ideea conductei petroliere Burgas-Alexandroupolis a fost lansată în 1993 ca o modalitate de a livra în direcția nord-sud țiței din Marea Neagră până în Marea Mediterană și dincolo.
"Problema o constituie întârzierile și blocajele din Strâmtoarea Bosfor. Acestea pot fi depășite foarte ușor cu un oleoduct", a spus Mike Myrianthis, un veteran din industria petrolieră din Grecia, care a fost implicat în acest proiect la acea dată. "Voiam să fim legați de un mare producător pentru aprovizionarea pe termen lung. La acea dată exista o relație foarte bună cu Rusia. Îmi aduc aminte că discutam deja despre o a doua conductă paralelă", a mai spus Myrianthis.
În anul 2007, Grecia, Bulgaria și Rusia au semnat un acord politic privind construirea conductei petroliere Burgas - Alexandroupolis iar Rusia a promis că va furniza între 35.000 și 50.000 de tone de petrol pe an pentru umplerea conductei.
Însă, în 2010, Bulgaria s-a retras din acest proiect, citând îngrijorările cu privire la impactul asupra mediului. O serie de surse din industria petrolieră au dezvăluit pentru Al Jazeera că opoziția SUA față de dependența de petrolul rusesc a fost motivul pentru care proiectul a fost abandonat.
Însă dacă oleoductul ar fi folosit pentru livrarea de petrol în direcția sud-nord Rusia nu ar beneficia iar ideea unei conducte petroliere care să ocolească Strâmtoarea Bosfor a devenit urgentă în contextul sancțiunilor occidentale impuse petrolului rusesc, și care potrivit Agenției Internaționale a Energiei ar urma să devină permanent.
În luna octombrie, Turcia a oferit un nou motiv pentru o conductă petrolieră Burgas-Alexandroupolis după ce a majorat, de cinci ori, până la patru dolari pentru o tonă de petrol, tarifele de tranzit pentru petroliere care trec prin Strâmtoarea Bosfor. Potrivit cotidianului Daily Sabah, Turcia intenționează să continue să majoreze aceste tarife de tranzit. De asemenea, Turcia are propriul său plan pentru a decongestiona Strâmtoarea Bosfor. În 2011, președintele Recep Tayyip Erdogan a propus un canal care să fie paralel cu Strâmtoarea Bosfor dar lucrările de construcție nu au început încă.
Războiul din Ucraina a aruncat Grecia și Turcia într-o competiție geopolitică, în condițiile în care portul grecesc Alexandroupolis a devenit un hub energetic care permite livrările de gaze spre Bulgaria prin Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). În paralel, Turcia devine noua rută sudică a Rusiei. La o reuniune care a avut loc la Astana în luna octombrie, președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat că este pregătit să construiască a patra conductă de gaze spre Turcia, care ar face din Turcia un hub de export pentru gazele rusești.
