La acea oră, România consuma 5.450 MW și producea 6.603 MW, în primul rând în parcuri eoliene (2.356 MW), hidrocentrale (1.531 MW) și centrale fotovoltaice (1.509 MW), cele 3 surse regenerabile având astfel o pondere de aproape 82% în totalul producției.
La consumul redus au pus umărul și panourile solare ale prosumatorilor, relevă datele analizate de Profit.ro.
După câteva ore, la 15:20-15:22, regenerabilele se mențineau la peste 80% din producție, cu aproape 34% eoliene, 24,5% hidro și peste 22% fotovoltaice.
La acel moment, România importa energie electrică doar din Bulgaria (674 MW) și exporta în Republica Moldova (1.052 MW), Serbia (400 MW), Ucraina (132 MW) și Ungaria (10 MW). Soldul era de 915 MW export.
Astfel de situații apar însă doar în timpul zilei, atunci când condițiile meteo o permit.
În restul timpului, ieșirea din producție a centralei nucleare Cernavodă este resimțită de sistemul energetic național.
″În contextul indisponibilității temporare a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă, Sistemul Electroenergetic Național (SEN) întâmpină un grad ridicat de solicitare operațională, specifică unor astfel de situații excepționale de funcționare″, a transmis operatorul de transport și sistem, Transelectrica.
Potrivit acestuia, specialiștii săi, în strânsă colaborare cu cei ai tuturor entităților operaționale din SEN, monitorizează permanent evoluția parametrilor SEN și aplică toate măsurile tehnice necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță a rețelei electrice de transport și a echilibrului producție – consum.
″În acest moment, Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții de siguranță, în conformitate cu standardele de operare. Rețeaua electrică de transport a României funcționează interconectat cu sistemele electroenergetice europene, iar această interconectare contribuie semnificativ la creșterea rezilienței și la diminuarea riscului apariției unor perturbări majore în funcționare.
În perioadele cu consum ridicat și producție internă redusă, utilizarea schimburilor transfrontaliere de energie reprezintă un mecanism normal de funcționare a pieței și a sistemului energetic european interconectat. Transelectrica se află în coordonare permanentă cu producătorii, operatorii de distribuție și partenerii europeni pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică a consumatorilor din România″, a mai menționat operatorul.
România a fost 3 zile la rând cea mai scumpă piață a energiei din Uniunea Europeană, rezultat al indisponibilității celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă
Nuclearelectrica a anunțat pe 7 mai că unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi menținută în stare oprită o perioada mai lungă de timp, perioada necesară rezultată din evaluările specialiștilor companiei.
De asemenea, conform planului de oprire planificată stabilit și bugetat, unitatea 1 CNE Cernavodă a intrat în oprire planificată începând cu data de 10 mai.
Unitatea 2 CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un izolator aferent unui transformator de evacuare putere.
Și centrala Petrobrazi a Petrom, de 860 MW, funcționează la jumătate de capacitate până la 30 iunie, aflându-se într-o revizie programată.
