GRAFICE Efectele OUG 114: Oferta internă limitată de cantitățile alocate de ANRE populației a majorat de peste 100 de ori importurile de gaze

România a importat în luna aprilie o cantitate de gaze de aproximativ 1,3 TWh, de peste 100 de ori mai mare decât cea importată în luna similară a anului trecut, relevă date lansate acum și analizate de Profit.ro. Motivul principal pentru care furnizorii preferă importurile este prețul de import mai atractiv decât cel pentru producția internă.

Potrivit ultimelor date oficiale, România a importat aproximativ 15-20% din gazul necesar consumului intern în luna aprilie, lună în care de obicei importurile erau insignifiante.

În aprilie 2018, de exemplu, România a importat 12.434 MWh, iar în aprilie 2017, 57.304 MWh. În aprilie 2019, în urma adoptării Ordonanței de Urgență 114/2018, modificată prin Ordonanța 19/2019, cantitățile importate în aceeași lună au atins cifra record de 1,29 TWh, în creștere de peste 100 de ori (creștere mai mare de 10.000%) față de luna similară a anului trecut și de peste 22 de ori (creștere cu 2.200%) peste cantitățile importate în aprilie 2017.

Motivele sunt multiple, însă cea mai importantă influență o are politica de subvenționare a consumului și de descurajare a ofertei, promovată prin OUG 114. Astfel, cei doi producători autohtoni sunt obligați să ofere la preț reglementat, de 68 lei/MWh, o parte importantă (50% Romgaz, 35% OMV Petrom) din producție furnizorilor pentru asigurarea consumului consumatorilor casnici și a alimentării sistemelor de încălzire centralizată.

Prețurile de import, cu 10 lei sub cele pentru gazul din producția internă

Cum România se confrunta oricum cu o scădere naturală a producției de aproximativ 5%, cantitățile de gaze alocate furnizorilor la preț reglementat au diminuat nivelul ofertei pe piața liberă. În plus, producătorii interni au încercat să-și recupereze din pierderile cauzate de plafonarea prețului de la ceilalți clienți, consumatorii industriali.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Statul - eșec în litigiul cu Enel de la Paris. Pretențiile sale - infirmate de Curtea Internațională de Arbitraj. Miză ridicată

Așa se face că, în luna aprilie, prețul mediu al gazului din producție internă pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), 95,86 lei/MWh, a ajuns să fie mai mare decât cel pentru gazul de import, 94,09 lei/MWh. În luna mai, prețul gazului din producție internă era de 101 lei/MWh, în timp ce cel mixt (intern+import) era de 95,82 lei/MWh. Cu alte cuvinte, prețul gazului de import a fost mai mic decât cel din producția internă și în luna mai, situându-se probabil undeva până în 90 de lei/MWh, cu peste 10 lei/MWh mai ieftin decât cel intern.

Așa se explică faptul că, deși aprilie este o lună cu un consum care ar putea fi acoperit lejer din producția internă, importurile au continuat să fie ridicate. Furnizorii au preferat să cumpere gaz din import, pentru că era mai ieftin decât cel din producția internă, inflaționat de cantitățile și prețurile reglementate de OUG 114 și legislația secundară adoptată de Autoritatea pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

În plus, iarna trecută nu numai că s-au majorat cantitățile de gaz importate cu 12% față de iarna precedentă, dar, în condițiile scăderii naturale a producției, au fost și extrase cantități mai ridicate de gaze din depozite. Probabil că, în prezent, o parte din gazul importat este injectat de furnizori/producători în depozite pentru refacerea cantităților disponibile.

Prețurile gazelor autohtone și de amestec intern/import pe BRM

Interesant este că, în prezent, gazul de pe bursa autohtonă este mai scump cu peste 20 de lei decât cel de pe bursa vieneză, CEGH, folosit ca preț de referință de cealaltă autoritate de reglementare, Agenția de Reglementare în Domeniul Resurselor Naturale (ANRM) pentru calculul redevențelor.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV VIDEO Cel mai discret petrolist din Marea Neagră reia forajul după gazele românești cu una din cele mai mari platforme din lume, folosită și de compatrioții de la Rosneft. Scorul la pauză în meciul cu ANAF

De altfel, ieftinirea gazului de pe piețele europene, implicit a gazului de import, și nu plafonarea prețului gazului intern la 68 de lei/MWH, a fost principalul motiv pentru care ANRE a putut efectua o ieftinire a tarifului consumatorilor casnici. Furnizorii n-au mai avut pierderile estimate (ca urmare a ieftinirii gazului de import la 90 lei/MWh) așa că nu mai era justificată înghețarea prețului pentru populație, acesta putând fi micșorat. Inițial, ANRE intenționa să păstreze înghețat prețul pentru consumatorii casnici întreg anul 2019, pentru ca funrizorii să-și recupereze pierderile înregistrate în urma costurilor nerecunoscute de Autoritate.

Importurile de gaze din Ungaria din aprilie până în prezent

Importurile de gaze din Ungaria în perioada aprilie-iunie 2018

O altă premieră înregistrată în luna aprilie este aceea că întreaga capacitate de gaz importată a provenit din Ungaria, și nu din Ucraina. Gazul importat este tot rusesc, însă ruta s-a schimbat.

După ce în luna martie, prin Ungaria am importat 65% din totalul capacității intrate în țară, în aprilie 100% din gaz a intrat pe ruta ungară.

Istoric, România a importat peste 90% din gaze pe ruta ucraineană (prin punctele de intrare Medieșul Aurit și Isaccea). Situația din luna aprilie a fost una și mai surprinzătoare: prin cele două puncte de la granița cu Ucraina, tranzitul a fost practic zero începând cu 1 aprilie, în timp ce prin punctul de la Csanadpalota (de la granița cu Ungaria) au intrat zilnic în țară în medie peste 40 MWh de gaz.

Mutarea importurilor pe traseul ungar poate avea două explicații. Una comercială: Ungaria, spre deosebire de România, a făcut parte din grupul de state care au inițiat o procedură pe lângă Comisia Europeană prin care organismul comunitar a obligat Gazprom să decupleze prețul gazelor de cel al petrolului și să se raporteze la prețurile de pe bursele europene. Cu alte cuvinte, prețul plătit de Ungaria pentru importurile de gaze rusești s-au redus comparativ cu cele achitate de România, unde prețul gazului rusesc a rămas cuplat de cel al petrolului.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cheltuielile României cu fantoma socialistă Krivoi Rog cresc cu 50%. Nicio soluție la orizont. Statul datorează bani și pentru 40 de tiruri cu calculatoare Felix care n-au mai ajuns niciodată în Ucraina

Cea de-a doua explicație poate fi una strategică a Gazprom, de a muta exporturile de gaze în România pe ruta ungară, tocmai pentru a-și arăta determinarea de a renunța definitv la ruta ucraineană în favoarea celei bieloruse, a Nord Stream și a viitoarelor rute Nord Stream 2 și TurkStream 2.

Importurile de gaze din Ucraina din aprilie până în prezent

Importurile de gaze din Ucraina în perioada aprilie-iunie 2018

Cu toate acestea, în pofida majorării spectaculoase a importurilor din Ungaria și a înjumătățirii gazului rusesc care tranzitează Ucraina și România cu destinația Turcia și Balcani, operatorul de sistem autohton Transgaz a precizat, pentru Profit.ro, că nu a efectuat nicio “o analiză cu privire la suficiența sau nu a capacităților de transport” pe rutele alternative în eventualitatea în care Gazprom va stopa orice tranzit al gazelor prin Ucraina. Motivul invocat: “nu există informații oficiale, primite de la Gazprom la Transgaz, cu privire la sistarea livrărilor de gaze prin Isaccea”.

Ministerul Energiei susține însă că are un plan de rezervă în situația stopării tranzitului prin Ucraina, plan utopic însă, care constă în:

1. activarea eventualelor capacități de producție, nerentabile în condiții normale
2. majorarea volumelor înmagazinate în depozitele subterane și, implicit, a volumelor extrase din depozite
3. creșterea cantităților importate pe relația Ungaria și Bulgaria
4. aplicarea intreruptibilității și utilizarea combustibililor altemativi