Depășirea în mod repetat a limitelor legale de poluare de către o termocentrală relativ mică din Bulgaria riscă să pună în pericol, prin efecte juridice în lanț, funcționarea tuturor capacităților de producție de energie electrică pe bază de cărbune de la sud de Dunăre, care au o pondere cumulată de 30% în totalul puterii instalate a țării vecine, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov.
El a făcut această declarație într-o conferință de presă susținută alături de ministrul Mediului de la Sofia, Rositsa Karamfilova.
Bulgaria este cel mai mare exportator de electricitate din Balcani și al treilea ca mărime din Europa, România importând adesea curent de la vecinul său sudic în momente de deficit de producție de internă sau când prețurile spot de la bulgari sunt mai mici decât cele de la noi (cum se întâmplă adesea), cele două piețe fiind cuplate.
Recent, funcționarea termocentralei pe cărbune Maritsa 3 din Dimitrovgrad, cu putere instalată de 120 MW, a fost oprită la ordinul inspectorilor bulgari de mediu, din cauza depășirii limitei admise de emisii de dioxid de sulf. Termocentrala mai fusese oprită în aprilie din același motiv și în aceleași condiții, însă decizia de oprire a fost suspendată ulterior în iunie în justiție, cu argumentul că se încalcă dreptul la muncă al celor peste 200 de salariați ai unității de producție de energie.
Bulgaria beneficiază în prezent de derogare de la Uniunea Europeană în privința normelor comunitare de poluare cu dioxid de sulf. Astfel, bulgarilor li se tolerează până la 24 de cazuri de poluare de acest tip pe an. Problema este că, în 2022, au fost raportate deja 23: încă 2 și derogarea poate fi revocată, ceea ce ar putea duce la închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune ale țării.
Tot recent, doar în regiunea Dimitrovgrad au fost consemnate 8 cazuri de depășire a limitelor admise de emisii de dioxid de sulf.
″Oprirea unei capacități mici precum Maritsa 3 pentru încălcarea normelor de mediu nu va afecta balanța energetică a țării, însă dacă astfel de practici vor continua, riscul de închidere a 30% din capacitatea noastră de producție de energie este foarte mare″, a spus ministrul Hristov.
În acest caz, a adăugat el, Bulgaria se va transforma din exportator net în importator net de electricitate, problema fiind însă că nu va avea de unde să importe.
Termocentrala bulgară pe cărbune Maritsa 3. Sursă foto: https://www.contourglobal.com/
Potrivit datelor compilate de think-tank-ul Enappsys și citate de Euractiv, Bulgaria a exportat în primele 6 luni din 2022 o cantitate netă de 6,6 TWh de energie electrică, în special în statele vecine România, Grecia, Turcia, Macedonia de Nord și Serbia, obținând din asta un profit de aproape 1,3 miliarde euro. Producția termocentralelor bulgărești pe cărbune este, deci, vitală pentru securitatea energetică a întregii regiuni.
″Avem două proceduri de infringement pe rol legate de normele UE de calitate a aerului, privind limitele de poluare cu dioxid de sulf și cu particule în suspensie. Sancțiunile financiare ar putea fi foarte mari. Există și posibilitatea ca justiția UE să decidă retragerea derogării cu privire la emisiile de dioxid de sulf ale termocentralelor pe cărbune″, a spus ministrul Mediului, Rositsa Karamfilova.
După cum a relatat Profit.ro, Dispecerul Energetic Național (DEN), din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, estimează că deficitul de energie electrică din producția internă pentru acoperirea consumului României în iarna care vine, în orele de vârf de sarcină ale serii, în consecință și riscul de intrare a sistemului energetic în stare de alertă ca urmare a funcționării fără rezerve, va crește masiv față de prognozele de dinaintea sezonului rece anterior, de la 180 MW la 1.260 MW, în scenariul moderat elaborat de instituție, și de la 1.830 la 3.490 MW, în scenariul pesimist.
DEN recomandă autorităților, printre altele, să îi pregătească pe consumatori pentru eventualitatea în care va fi nevoie de raționalizări, în ″situații previzibile de criză energetică″, și să relaxeze temporar restricțiile privind încălzirea cu lemne, pentru reducerea cererii de electricitate și gaze.
