Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament în proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
"Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene. Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă", prevede primul alineat al amendamentul.
Acesta mai stipulează că, în vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de Legea offshore vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.
"Cantitățile comercializate prin contractele menționate (…) vor fi oferite în prealabil, spre vânzare cu prioritate statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS. ANRSPS va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți. În situația în care cantitățile oferite prioritar către ANRSPS sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către ANRSPS", mai stipulează amendamentul.
Varianta votată de Senat prevedea doar că: "Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, în situație de criză energetică și/sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective. În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege, vor fi notificate, spre avizare, Autorității Naționale de Reglementare a Energiei. Pentru contractele menționate (…) statul român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - ANRSPS va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici".
În rest, amendamentele propuse marți de membrii Comisiilor de Industrii și Finanțe din Camera Deputaților, cameră decizională, la proiectul de modificare a Legii offshore, și incluse în raportul pe fond al acestora pe draftul de act normativ vizează numai elemente de tehnică legislativă și păstrează toate prevederile esențiale votate săptămâna trecută de plenul Senatului, prezentate atunci de Profit.ro.
Raportul cu amendamente, adoptat de cele două Comisii, va merge miercuri în plenul Camerei Deputaților pentru votul final.
"Varianta pe care o aveți acum în față este mult îmbunătățită (față de Legea offshore în vigoare, adoptată în 2018 – n.r.); totodată, sunt lucruri care pot fi și mai mult îmbunătățite, și pe formă, și pe fond. Nu voi intra în detalii", a declarat directorul executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), Cătălin Niță, în debutul dezbaterilor de marți din ședința Comisiilor reunite.
Conform Digi 24, a izbucnit și un scandal în comisiile reunite de buget și industrii din Camera Deputaților, la dezbaterea legii offshore. Parlamentarii AUR au agresat invitații la dezbateri, în timp ce restul parlamentarilor au cerut evacuarea membrilor AUR participanți la ședința comisiei. La finalul dezbaterilor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi fost îmbrâncit de George Simion. „S-a pus în fața mea”, a fost replica liderului AUR.
Liderul deputaților AUR, George Simion, a declarat, marți, că legea offshore este foarte importantă și nu înțelege graba cu care actul normativ este trecut prin Parlament, beneficiarul gazelor din Marea Neagră fiind o companie de stat, dar nu a statului român, ci a celui austriac.
De la 10:15, aproape concomitent cu debutul dezbaterilor de la Parlament pe Legea offshore, a avut loc la Palatul Victoria o întrevedere între premierul Nicolae Ciucă, unul dintre inițiatorii draftului de modificare, cu reprezentanții companiei petroliere americane Black Sea Oil&Gas, principalul concesionar și operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze naturale din Marea Neagră, care estimează că va demara producția la jumătatea anului, dar care a anunțat totodată în exclusivitate pentru Profit.ro că nu este mulțumită de proiectul de modificare a Legii offshore, care menține supraimpozitarea producătorilor, și ia în continuare în calcul demararea unei proceduri de arbitraj international împotriva statului român.
Guvernul nu a comunicat deocamdată nimic despre ce s-a discutat și eventual convenit la această întrevedere.
UPDATE Guvernul a transmis că premierul Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu Eric Faillnet, director al grupului Carlyle International Energy Partners, principalul acționar al companiei Black Sea Oil&Gas, și a salutat interesul investitorilor față de începerea exploatării gazelor naturale la Marea Neagră, prin dezvoltarea proiectului de la Midia, care va asigura, începând din acest an, zece la sută din producția necesară la nivel național.
“Pentru români, demersul de obținere a independenței față de gazul rusesc este un obiectiv esențial. Guvernul încurajează investițiile în sectorul energetic, iar țara noastră se numără printre statele europene care își pot gestiona în bună măsură cantitatea de gaze naturale pentru consumul intern. Noua lege offshore, pe care am inițiat-o la nivelul Coaliției de guvernare și care va fi adoptată curând, creează un cadru predictibil și stabil investitorilor. Oferind un echilibru între interesele statului și cele ale mediului de privat, România are oportunitatea de a deveni chiar exportator în regiune, după dezvoltarea exploatărilor de gaze la Marea Neagră” a declarat premierul Ciucă.
Reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au anunțat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.
Senatul a adoptat săptămâna trecută, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de modificare a Legii offshore inițiat și asumat de către liderii coaliției de guvernare, păstrând prevederile esențiale inițiale ale acestuia, respectiv aproape dublarea pragului de preț de vânzare peste care producătorii de gaze naturale din Marea Neagră vor fi supraimpozitați, de la 45,71 la 85 lei/MWh, creșterea limitei maxime de deducere a investițiilor acestora în explorare și producție, de la 30% la 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare datorat, precum și eliminarea obligației de vânzare a 40% din producție pe piețele centralizate din România.
"85 lei/MWh este nivelul la care este aproximat prețul de cost al extracției gazelor din Marea Neagră și de aceea se impozitează doar ce este peste acest nivel", a explicat ministrul Energiei, Virgil Popescu, și el inițiator al proiectului, la ședința Comisiilor parlamentare.
Un amendament USR care prevedea dublarea deductibilității, la 60%, a fost respins la vot.
De asemenea, a fost eliminată prevederea din varianta în vigoare a Legii offshore, care stipula că "impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor (în prezent cel de pe bursa central-europeană de gaze de la Baumgarten din Austria, în viitor cel mediu de pe Bursa Română de Mărfuri și OPCOM – n.r.)" și că "tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință".
O altă modificare adoptată prevede eliminarea limitării deducerii investițiilor producătorilor offshore de gaze pentru calculul impozitului pe profit.
Majorarea deductibilității este modificarea cea mai importantă pentru producători. Asta pentru că, cel puțin la actualele prețuri de tranzacționare de pe piețele angro românești și europene, practic întreaga producție de gaze din Marea Neagră va fi supraimpozitată cu cota maximă prevăzută de lege, de 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Senatul a abrogat și un articol din Legea offshore, care stipula amendarea producătorilor de gaze cu 10% din cifra de afaceri anuală în cazul încălcării prevederilor nou introduse în lege privind dreptul de preemțiune al statului la cantitățile vândute de producători prin contracte bilateral. În varianta inițială a legii, amenda se aplica pentru încălcarea obligației producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România 50% din producția anuală, obligație redusă în 2020 la 40%, iar acum – eliminată integral.
De asemenea, Senatul a modificat o prevedere considerată ca prezentând risc de neconstituționalitate de către Consiliul Legislativ, care stipula că "Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023". Varianta votată elimină data-reper de 1 ianuarie 2022, păstrând doar expresia "aflate în curs de executare", deși Consiliul Legislativ atrăgea atenția că "în actuala formulare, chiar și după o eventuală modificare a datei de 1 ianuarie 2022, norma nu este suficient de clară, putând genera dificultăți în aplicare".
Proiectul de modificare adoptat de Senat stipulează că prevederile legii se aplică și perimetrelor petroliere onshore de adâncime. Un astfel de perimetru este definit ca "perimetru petrolier localizat pe uscat, a cărui arie corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime mai mai mare sau egal cu 3.000 m izobatic, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum și suprafețele necesare desfășurării activităților de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare și transport al petrolului, situate inclusiv în afara acestei arii".
