Întâlnirea a avut loc în avanpremiera unui eveniment la care România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est sunt așteptate să semneze o declarație comună cu Statele Unite privind întărirea securității aprovizionării cu gaze naturale și asigurarea de prețuri accesibile în regiune, ideea principală fiind facilitarea exporturilor de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE, după cum a relatat Profit.ro.
Declarația comună ar urma să fie semnată în cadrul unui Summit Transatlantic pentru Securitatea Aprovizionării cu Gaze, găzduit de Consiliul pentru Dominanță Energetică Națională al Statelor Unite, în cadrul căruia va avea loc și o întâlnire ministerială dedicată problematicii Coridorului Vertical.
La întâlnirea cu oficialii americani, Bogdan Ivan a fost însoțit de Ion Sterian, directorul general al companiei de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Marius-Viorel Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei, și de ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.
Pe aceeași parte a mesei cu delegația română a stat Paolo Zampolli, reprezentant special al Statelor Unite pentru Parteneriate Globale.
Summitul are loc pe fondul unei schimbări dramatice de echilibru, în urma recentei hotărâri a Curții Supreme a Statelor Unite, care a declarat ilegale anumite tarife impuse cu un an mai devreme de Donald Trump fără aprobarea Congresului.
Această decizie a dus la o suspendare temporară a ratificării acordului comercial UE-SUA din 2025, care include un angajament european de achiziție de gaze naturale lichefiate (LNG) de 750 de miliarde de euro pentru următorii trei ani.
Încă de la început, au existat îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea unui astfel de acord, având în vedere că Europa ar trebui să își majoreze de 4 ori importurile anuale de gaze în perioada 2026-2028, o perspectivă considerată în general ca fiind nerealistă.
UE va fi reprezentată la Summit de Ditte Juul Jørgensen, șeful Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene.
Un factor decisiv va fi în ce măsură vor fi asumate angajamente clare și măsurabile pentru contractele LNG pe termen lung, comentează publicația greacă ProtoThema.
Atât partea americană, cât și companiile care susțin Coridorul Vertical au subliniat în repetate rânduri că, fără acorduri multianuale de achiziție și transport, Coridorul nu poate atinge volumul de fluxuri necesar pentru a deveni viabil din punct de vedere economic.
Asta pentru că băncile și instituțiile financiare au nevoie de vizibilitate pe termen lung în privința veniturilor pentru a finanța noi infrastructuri de gaze. Entități americane, cum ar fi Corporația Internațională de Finanțare a Dezvoltării din SUA și Banca de Export-Import a Statelor Unite, și-au exprimat dorința de a contribui.
″Claritatea reglementărilor privind produsele specializate de rezervare a capacității de gaze (Rutele 1, 2 și 3) este o condiție prealabilă fundamentală pentru eliberarea Coridorului Vertical de obstacole. Fără sprijin politic pentru a depăși obstacolele birocratice și transfrontaliere, proiectul va continua să se confrunte cu particularități naționale și tarife diferite care subminează competitivitatea rutei față de coridoarele alternative″, mai scrie sursa citată.
În al treilea rând, conform ProtoThema, este de o importanță decisivă ca țările UE să demonstreze o poziție unitară și să își mențină angajamentul de a renunța complet de gazele rusești în următoarele 18 luni. Întrucât prețurile oferite de Moscova rămân extrem de competitive, au fost exprimate îndoieli în privința rezistenței Europei pe această poziție.
″Mă aflu la Washington, D.C., unde am fost primit și tratat ca un partener de decizie. În întâlnirile cu secretarul american pentru energie, Chris Wright și secretarul american pentru interne, Doug Burgum, am discutat de la egal la egal despre cum se construiește putere energetică reală: capacități stabile, proiecte mari, termene clare și execuție fără scuze.
România este privită ca un actor strategic în regiune, iar eu am pus pe masă exact ceea ce contează: soluții concrete, nu sloganuri.
Mesajul meu a fost ferm: România are nevoie urgentă de mai multă energie în bandă. În ultimul deceniu am pierdut circa 7.000 MW din producție, iar consecințele se văd în competitivitatea economiei și în presiunea pe prețuri. Eu nu vând iluzii. Dacă vrei industrie puternică și facturi mai mici, ai nevoie de producție stabilă, controlabilă: nuclear și gaze naturale.
Ultimele furtuni din SUA și din România au confirmat același adevăr simplu: în momentele de vârf, când consumul explodează, sistemul rezistă doar cu energie care nu depinde de întâmplare. De aceea, am convenit să întărim cooperarea bilaterală pe nuclear și pe gaze și să așezăm România în centrul arhitecturii energetice regionale, ca furnizor de stabilitate, nu ca spectator.
Suntem parte din „Friends of Nuclear” și susținem extinderea cooperării europene printr-un format „Friends of Gas”. Direcția e clară și eu mi-o asum: ca să fii puternic, trebuie să produci mai multă energie și, fundamental, mai multă energie în bandă. Deciziile se iau acum.
Neptun Deep, Cernavodă și Doicești sunt proiectele care schimbă statutul României. Le tratez ca pe obiective strategice de țară: securitate energetică pentru regiune și bază pentru economia viitorului. Pentru că în era AI, electricitatea se transformă direct în inteligență, în putere de calcul, investiții și avantaj competitiv.
Parteneriatul cu Statele Unite este cheia pentru tehnologie, finanțare și viteză de execuție. Eu construiesc această punte cu respect reciproc și cu rezultate măsurabile. România are șansa să devină un lider regional în energie, iar eu lucrez ca asta să devină realitate″, a declarat Bogdan Ivan.
