Valoarea totală a contractului încheiat acum este de 188,45 milioane euro (circa 980 milioane lei) plus TVA.
Prin această investiție, Hidroelectrica urmărește ″eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW (în prezent) la minim 181 MW (în urma retehnologizării); optimizarea costurilor pe MWh produs în centrală; creșterea veniturilor din servicii de sistem; creșterea performanțelor și rentabilității investiției peste nivelul inițial; punerea în siguranță a tuturor uvrajelor amenajării; adaptarea la legislația actuală în vigoare; reducerea impactului asupra mediului; reducerea cheltuielilor cu materialele și a activității de întreținere, mentenanță preventivă și corectivă; obținerea unui ciclu de viață cel puțin egal cu durata normală de funcționare conform HGR 2139/2004 pentru instalații și echipamente; prevederea de materiale și tehnologii nepoluante″, potrivit documentației de atribuire a licitației.
Aceasta a fost inițiată în toamna anului trecut, după cum a relatat Profit.ro.
Hidroelectrica a primit o singură ofertă, declarată câștigătoare, din partea consorțiului format din compania spaniolă Cobra Instalaciones y Servicios (lider de asociere) și cea austriacă Andritz Hydro GmbH, cu care s-a semnat contractul de retehnologizare.
Subcontractanți sunt firmele Las Prom, GD Mașini de Ridicat, Compania de Consultanță în Energie și Mediu, Electric Total, Aris Engineering și Electromontaj Carpați.
″Deși centrala are o putere instalată de 335 MW încă de la punerea în funcțiune, aceasta a operat, din considerente tehnice, la aproximativ 200 MW, restricțiile fiind generate de limitările echipamentelor existente. Prin proiectul de retehnologizare vor fi recuperați și integrați în exploatare încă aproximativ 135 MW disponibili în mod real, ceea ce va contribui semnificativ la creșterea capacității de producție, la îmbunătățirea serviciilor de sistem furnizate SEN și la consolidarea securității energetice a României″, au explicat cei de la Hidroelectrica.
Potrivit companiei, investiția vizează pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne.
Proiectul include instalarea unor turbine Francis verticale noi, modernizarea generatoarelor, a sistemelor de excitație și automatizare, integrarea completă în sistemele SCADA și reabilitarea infrastructurii electrice și constructive aferente. Totodată, vor fi implementate sisteme moderne de securitate, monitorizare și protecție la incendiu.
″Prin retehnologizare se urmărește recuperarea de putere și creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea fiabilității și disponibilității instalațiilor, reducerea costurilor de exploatare și menținerea rolului strategic al centralei în SEN. Noile echipamente vor permite funcționarea în condiții de siguranță și performanță, conform standardelor tehnologice actuale și cerințelor de flexibilitate ale pieței de energie.
Proiectul face parte din programul amplu de investiții al companiei, orientat către modernizarea infrastructurii hidroenergetice, creșterea eficienței și alinierea la standardele tehnologice actuale. Prin astfel de investiții, Hidroelectrica contribuie la consolidarea securității energetice a României și la dezvoltarea unui sistem energetic sustenabil″, a mai transmis Hidroelectrica.
″Vorbim despre o centrală de sistem, construită pentru a acoperi vârful de consum și pentru a asigura stabilitatea și echilibrarea Sistemului Energetic Național. Investim în retehnologizarea unei centrale profitabile. Ne dorim ca și centrala de la Râul Mare-Retezat să ajungă în poziția pe care o merită.
Obiectivul este ca Hidroelectrica, acționarii săi și Sistemul Energetic Național să beneficieze de cele mai bune rezultate. Este un proiect amplu, care va antrena forță de muncă locală, know-how și expertiză din partea partenerilor noștri, astfel încât să obținem cele mai bune rezultate din perspectiva eficienței operaționale, a costurilor și a utilizării resursei de apă, care devine din ce în ce mai valoroasă″, a declarat CEO-ul interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea.
Precedenta procedură de achiziție, constând în negociere competitivă, a fost lansată în februarie 2024 și anulată în vara lui 2025, cu motivul că ″toate ofertele, cererile de participare sau proiectele au fost retrase sau au fost considerate inadmisibile″.
Atunci, valoarea estimată a contractului era de 678,94 milioane lei plus TVA.
La procedura de negociere competitivă se înscriseseră două consorții de firme: unul format din spaniolii de la Cobra Instalaciones y Servicios (lider) și austriecii de la Andritz Hydro GmbH, cu subcontractanții români Las Prom și Energo Power, iar celălalt – din românii de la Best Achiziții (lider), ucrainenii de la Ukrenergymachines JSC și azerii de la Azenco, cu subcontractanți Ukrhydroproject, General Turbo, Forest Electro Grup și SSG Fire & Rescue.
Anterioara procedură de achiziție prin negociere competitivă a lucrărilor de retehnologizare a hidrocentralei Râul Mare Retezat, din 2021, estimată la 378,5 milioane lei plus TVA, a fost anulată pentru că fuseseră depuse ″numai oferte inacceptabile și/sau neconforme″, potrivit anunțului de atunci al companiei, din luna noiembrie a acelui an.
De fapt, fusese depusă o singură ofertă, din partea Voith Hydro GmbH & Co KG, divizia hidro austriacă a grupului german de inginerie, tehnologie și industrie Voith.
Austriecii s-au înscris atunci la licitație alături mai mulți subcontractanți, respectiv subsidiara lor românească de construcții hidrotehnice Voith Hydro SRL, Siemens Energy, Hidroconstrucția, BIT Invest, GD Mașini de Ridicat și Eximprod Grup.
În toamna anului 2019, directorul general de atunci (și de acum), Bogdan Badea, declara că amenajarea va fi retehnologizată total, în baza unei investiții în valoare de peste 80 de milioane de euro.
"E un proiect pe care ni-l dorim foarte mult. E un proiect care depinde de umplerea barajului de la Râul Mare, proces care a început anul trecut, pentru a stabili nivelul de plecare al echipamentelor care vor echipa noua centrală. Pentru că vorbim de o înlocuire, practic, totală a echipamentelor din cadrul centralei și o creștere a puterii.
Ne dorim să fie principala centrală pe servicii de sistem, echilibrare și asigurarea energiei consumului în vârf.
Depindem de timpul în care barajul de la Gura Apelor, care alimentează hidrocentrala, va putea ajunge la nivelul normal de retenție, de 1.072 de metri, de nivelul de precipitații.
Undeva în primăvara anului viitor (2020 – n.r.) reluăm umplerea, pentru că în perioada de iarnă suntem principalul pilon al sistemului energetic și în caz de nevoie plecăm cu toate capacitățile.
Asta înseamnă că o să avem o destocare în perioada de iarnă, așa se întâmplă întotdeauna. Practic, pregătim lacurile pentru preluarea viiturii de primăvară și odată cu această viitură de primăvară să ajungem și la cota finală de 1.072, nivel normal de retenție", explica Badea.
Barajul de la Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare baraj de anrocamente și miez de argilă din Europa.
Construcția barajului a început în 1975 și s-a încheiat în anul 1986.
Barajul are o înălțime de 168 de metri și 225 de milioane de metri cubi de apă în lacul de acumulare.
