UPDATE Mesajul Președinției:
"Președintele României, Klaus Iohannis, a primit, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România.
Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii.
În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene.
Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național.
În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare.
Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.
În continuarea discuțiilor, au fost abordate o serie de aspecte privind evoluțiile energetice regionale din perspectiva impactului crizei energetice asupra economiei în general, dar și asupra mediului de afaceri și populației.
Președintele României a subliniat necesitatea unor măsuri adecvate, care să reducă inechitățile și să asigure susținerea de care consumatorii casnici au nevoie, dar și a economiei în ansamblul său, pentru menținerea competitivității în industrie și alte sectoare.
În contextul discuțiilor privind evoluțiile de la nivel regional, a fost abordată intenția OMV Petrom de dezvoltare a unor proiecte de anvergură și în Republica Moldova, inițiativă salutată de Președintele Klaus Iohannis, care a precizat că România este dispusă să acorde tot sprijinul necesar asigurării unui nivel adecvat de securitate energetică în țara vecină".
Știrea inițială
Președintele Iohannis se întâlnește astăzi cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen.
Discuția este însă și în contextul, cum a anunțat recent în premieră Profit.ro, în care OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, este interesată să acceseze camera de date a proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), singura exploatare offshore de gaze nouă din Marea Neagră, deschisă de acționarii Black Sea Oil&GAS (BSOG), fondul de investiții Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Acționarii Black Sea Oil&GAS (BSOG) - fondul de investiții Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - au solicitat instituțiilor abilitate din România crearea unei camere de date a proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), singura exploatare offshore de gaze nouă din Marea Neagră, în vederea asocierii cu o terță parte sau chiar a vânzării companiei.
În același timp, conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, aceasta are loc și după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
OMV Petrom, care a raportat un profit net pe primele 9 luni de 9,1 miliarde lei, a anunțat că a plătit în aceeași perioade taxe și impozite către statul român de 15 miliarde de lei. Dintre acestea, impozitele directe achitate au fost de 7,1 miliarde lei, de peste 5,5 ori mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut, creștere determinată în principal “de nivelul mai ridicat de taxare pentru gazele naturale și taxa recent introdusă pe electricitate”.
“Rezultatul excelent al diviziei de gaze (a grupului austriac - n.r.) a fost generat în principal de tranzacții în afara României. În plus, pe parcursul celui de-al treilea trimestru am beneficiat de volume de gaze achiziționate în perioada anterioară la prețuri mai mici. În domeniul energiei electrice, rezultatul foarte bun a fost susținut de producția mai mare și de condițiile favorabile de piață, parțial compensate de supraimpozitarea din România, care a avut un impact de 120 de milioane de euro”, a declarat Alfred Stern.
O afirmație similară a făcut și conducerea OMV Petrom: “În activitatea de energie electrică, rezultatul foarte bun a fost susținut de producția mai mare a centralei electrice Brazi și de contextul de piață favorabil, efecte contrabalansate parțial de impactul OUG 27 și OUG 119, ambele emise în 2022, ce au dus la suprataxare pentru energia electrică cu o sumă în jur de 600 milioane lei”.
”Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat. Nu este timpul să votăm acum o prelungire dacă sistemul de frontieră externă nu funcționează”, a spus acesta.
Factorul declanșator al rezistenței este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani, iar Austria și Ungaria au semnat cu Serbia tot săptămâna trecută un acord pentru limitarea acestui flux.
Ministrul român de Interne, Lucian Bode, îi mulțumea, în luna ianuarie, ministrului austriac Gerhard Karner pentru susținerea în procesul de aderare la Schengen.
„Dacă (Doamne ferește) România nu intră în Schengen până la sfărșitul anului, vă spun ce voi face eu, un simplu parlamentar: îmi voi dedica ultimii doi ani din acest mandat pentru legislație și activitate politică ce vor viza în mod direct firmele și interesele austriece (rusești la bază) și olandeze prezente în România”, a transmis parlamentarul.
Liberalul susține că „o bună parte din colegii de generația mea din Parlament sunt gata să mi se alăture”.
