Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, a primit 2 oferte la licitația de contractare a noului studiu de fezabilitate al proiectului-mamut al hidrocentralei de 1.000 MW cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, au declarat, pentru Profit.ro, surse din industrie.
Ideea hidrocentralei datează din regimul Ceaușescu și fusese declarată ca abandonată în urmă cu 4 ani către autorități, însă între timp a fost resuscitată, inclusiv la recomandarea operatorului sistemului energetic național, Transelectrica.
″Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2035, cu variații între 850 MW și 1.100 MW. Centralele de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic″, scrie și în cel mai recent proiect de Strategie energetică națională.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este a doua procedură consecutivă de achiziție derulată de SAPE în acest scop, după ce prima, inițiată în octombrie anul trecut, a fost anulată în ianuarie 2024, întrucât nu a fost primită nicio ofertă conformă cu caietul de sarcini. Cea de-a doua, aflată în curs de desfășurare, a demarat pe 15 ianuarie, iar termenul-limită de depunere a ofertelor a fost prelungit de mai multe ori – cel mai recent până pe 17 iunie.
Contractul de elaborare a unui studiu de fezabilitate a cărui documentație tehnico-economică rezultată să stea la baza unei achiziții viitoare de lucrări de inginerie, procurare și construcție (EPC) pentru realizarea obiectivului de investitii centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești are o valoare estimată de 17,5 milioane lei plus TVA.
După cum a relatat Profit.ro, în timp ce SAPE e în curs de achiziție a unui nou studiu de fezabilitate, vechiul studiu Tarnița a devenit obiect de litigiu între Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și fosta companie de stat dedicată proiectului, Hidro Tarnița SA, care a intrat în faliment în noiembrie anul trecut.
Mai precis, Hidroelectrica vrea să fie înscrisă la masa credală a societății falimentare cu o creanță de 4,46 milioane lei, reprezentând prețul cu care Hidro Tarnița a cumpărat în 2014 de la Hidroelectrica vechea documentație a proiectului hidrocentralei de acumulare prin pompaj, inclusiv studiul vechi de fezabilitate (circa 2,45 milioane lei), plus dobânzi și penalități acumulate între timp.
CEO-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely, a declarat foarte recent, la Maratonul Energiei - Ediția a III-a, organizat de PROFIT NEWS TV, că societatea analizează o eventuală implicare în proiectul Tarnița.
Vechiul studiu a fost realizat în 2008 de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) SA, fiind ulterior actualizat în 2014, de către aceeași entitate. Documentația include analiză de senzitivitate, planșe desenate, studii topo și geotehnice, studii de soluții pentru racordarea la sistemul energetic național (SEN), precum și pentru încadrarea funcționării hidrocentralei în SEN.
În cadrul licitației de acum, SAPE a fost întrebată dacă va pune la dispoziția câștigătorului studiile anterioare și dacă este necesar ca acestea să fie analizate pentru a se obține o ″soluție optimă″ pentru viitorul studiu de fezabilitate.
″(…) aceste documente aparțin Hidro Tarnița SA, asupra cărora deține un drept de proprietate intelectuală, care este evaluabil și poate fi valorificat conform procedurii de lichidare a bunurilor în faliment prevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/20214, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență″, a răspuns SAPE.
De altfel, Hidro Tarnița SA a lansat deja o procedură de selecție de oferte pentru a contracta o firmă de specialitate care să evalueze vechiul studiu de fezabilitate, în vederea scoaterii la vânzare.
În programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționa că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență-putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".
Vechiul proiect al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești prevedea că aceasta ar fi urmat să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea era prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, scopul ei fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Unii experți în energie au susținut însă că proiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției au fost estimate la peste 1 miliard de euro încă din prima parte a anilor 2010.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță, aflată și acum în vigoare, care prevede ajutoare de stat masive pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpuștești.
