Noul an gazier a debutat cu surprize pe piață. Deși de la 1 octombrie România exportă în Ungaria 16,2 GWh/zi, aproximativ 6,5% din producția zilnică, nu a existat interes pentru rezervarea de capacități de export pentru perioada octombrie 2020-septembrie 2021. În cea ce privește capacitățile de import, acestea au fost rezervate în proporție de peste 85%.
Problemele și provocările sectorului energetic, afectat la fel ca multe alte domenii de criza generată în contextul pandemiei COVID-19, vor fi dezbătute pe larg de liderii celor mai importanți jucători în domeniu, alături reprezentanți ai autorităților, la Videoconferința - Energy Profit Forum - Energia post-coronavirus, organizată în data de 8 octombrie 2020. Mai multe detalii AICI
Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, videoconferinta transmisa in direct la Profit TV și organizată cu sprijinul Black Sea Oil & Gas, Complexul Energetic Oltenia, FPPG, E-INFRA (Nova Power & Gas), Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz și Transgaz.
Potrivit datelor asociației operatorilor de transport europeni (ENTSOG) și Transgaz, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, România a redevenit, după 2 ani, exportator de gaz în Ungaria.
Astfel, dacă în a doua jumătate a luni septembrie se exportau 5-8 GWh/zi în Ungaria, odată cu debutul noul an gazier nivelul exporturilor în statul vecin a ajuns la peste 16 GWh/zi.
Evoluția exporturilor în Ungaria din ultima lună (Sursa ENTSOG)
Potrivit unor surse din piață compania care a exportat, cel puțin în a doua jumătate a lunii trecute, a fost OMV Petrom către OMV Hungary.
Cu toate acestea, licitațiile de rezervare capacitate de export către Ungaria se pare că nu au fost atractive pentru participanți, care nu au depus oferte.
Astfel, conform datelor ENTSOG, toată capacitatea de export de pe ruta maghiară este în continuare disponibilă.
Potrivit Transgaz, până la 1 decembrie, aceasta va fi de 21,5 GWh/zi, pentru ca, odată cu acea dată și cu terminarea BRUA, faza 1, ea să ajungă la peste 50 GWh/zi.
“Transgaz SA preconizează creșterea capacității tehnice în PI (punctul de interconectare – n.red.) Csanádpalota pe direcția RO>HU, de la 0,75 mld. mc/an – la 1,75 mld. mc/an, începând cu data de 01 decembrie 2020, după finalizarea lucrărilor la proiectul BRUA 1”, arată Transgaz într-o informare. “Până la acea dată , licitațiile privind capacitățile agregate/neagregate oferite în punctul de interconectare Csanádpalota RO>HU vor avea ca referință capacitatea tehnică maximă la nivelul actual de 21,5 GWh/zi, respectiv 0,75 mld. mc./an.”
Cu toate acestea, se pare că nimeni nu a dorit să rezerve nici măcar actuala capacitate disponibilă, de 21,5 GWh/zi.
Licitațiile pentru rezervarea de capacități de export în Ungaria nu au fost atractive pentru actorii de pe piață (Sursa: ENTSOG)
În ceea ce privește rezervarea capacităților de import, situația este contrară.
Astfel, din capacitatea tehnică de 77,5 GWh/zi de la Csanádpalota, a fost deja rezervată o capacitate de peste 67,2 GWh/zi (86,7%).
Rezervările de capacitate sugerează că în continuare actorii de pe piață (producători, furnizori sau traderi) pariază pe faptul că, în pofida actualului export, România va rămâne în poziție de importator net în raport cu Ungaria și în cursul anului viitor.
Capacitatea fermă rezervată pentru importul din Ungaria (Sursa ENTSOG)
Exportul actual poate fi explicat prin reluarea producției la niveluri normale de către Romgaz (după ce compania redusese nivelul cu 30% în trimestrul al doilea), printr-un nivel redus al consumului ca urmare a vremii extrem de calde și prin faptul că depozitele din România sunt deja pline în proporție de peste 90%.
Drept urmare și prețul gazului de pe piața internă este mai redus decât cel de pe piețele vecine (Austria și Ungaria), ceea ce favorizează exportul.
