Compania Getica 95 Com, fosta lideră a pieței concurențiale românești de furnizare de energie electrică de dinaintea crizei energetice, aflată în continuare în Top 10 de profil, cu cotă de 4,7% în februarie, conform ultimelor date, planifică să investească în construirea unei fabrici de contoare de consum de curent în România, după ce, inițial, intenționase să o preia pe cea de la Timișoara, cea mai mare din țară, a AEM SA, a declarat, pentru Profit.ro, proprietarul și conducătorul Getica, Viorel Tudose.
Furnizorul de energie, care a ieșit din insolvență în august 2023, după o reorganizare de circa 2 ani, a terminat anul trecut cu profit net de aproape 64 milioane lei, mai mult decât dublu față de cel din 2022, la un rulaj de peste 1 miliard de lei.
″Am fost în discuții avansate cu cei de la AEM Timișoara pentru a lucra împreună, dar nu a existat <chimie> pentru o colaborare. Am încercat apoi să cumpărăm pachetul majoritar de acțiuni, dar nu am reușit nici asta, compania intrând în insolvență.
Suntem în negocieri acum cu un producător din Germania, acordurile de confidențialitate încheiate mă împiedică să-i dezvălui numele. În primă fază, ei vor produce tipul de contor pe care ni-l dorim noi, dar vrem să și investim, ca să facem o fabrică de contoare în România.
Avem deja în vedere 3 locații posibile. Nu cerem să ni se acorde facilități fiscale, nu cerem absolut nimic. Toată lumea trebuie să înțeleagă că România are nevoie de un producător de contoare″, a spus Tudose.
AEM SA, la care cei mai mari acționari sunt Ionel Pepenică (53,62% din capital) și Luxten Lighting Company (24,29%) și care se confrunta cu probleme financiare de mai mult timp, a intrat în insolvență în martie, în urma solicitării proprii în acest sens, cu datorii totale recunoscute de peste 240 milioane lei, cei mai mari creditori fiind banca de stat Exim Banca Românească (fosta EximBank), cu o creanță de 108,17 milioane lei, și ANAF (91,81 milioane lei).
″Principala problemă a furnizării de energie în România este asigurarea unei contorizări în timp real. Nu ca acum, când, de exemplu, consumul unei luni este citit după încă 2-3 luni, așa cum se întâmplă în proporție de 35-40%. În unele cazuri, regularizarea consumului se face între 120 și chiar 240 de zile. Există locuri de consum despre care nici nu se mai știe fizic unde sunt, ele fiind contorizate din anii ’70, de exemplu pompe de la companiile locale de apă potabilă și canalizare, citirea acestor contoare se face la 6-8 luni, unele dintre ele sunt și greu accesibile.
Noi am creat un soft de contorizare care poate citi contoarele la sfârșitul lunii, cu precizie de 3-4 zecimale, iar informațiile se transmit instantaneu către furnizor, distribuitor, client final și operatorul de masurare a energiei pe piața angro (OMEPA) din cadrul Transelectrica, care colectează toate măsurătorile în vederea echilibrării. Asta ar duce la o facturare foarte rapidă către clientul final, dar și către operatorul de distribuție. Distribuția n-ar mai avea nevoie de 8 zile, cât durează acum, ca să poată să emită factura sa către furnizor pentru un anumit loc de consum″, a arătat Tudose.
Viorel Tudose
Potrivit șefului și proprietarului Getica, în România există în continuare o criză de contoare, situație despre care Profit.ro a mai relatat.
″Legislația ar trebui să prevadă că costul contorului poate fi suportat fie de clientul final, fie de distribuitor, fie de furnizor. Ca să pot eu, furnizor, să montez contoare la clienți pe cheltuiala mea. O contorizare rapidă și eficientă te ajută pe partea de echilibrare și de prognoză de consum, pentru predictibilitate, care ajută și la stabilirea unui preț corect, inclusiv pentru consumatorii casnici.
Eu cred că legislația ar trebui să-i acorde mai multă libertate furnizorului, de a face contorizare, de a-și face echilibrarea într-un anumit mod. Costurile echilibrării sunt suportate în primă instanță de furnizor, dar tot la consumatorul final ajung în cele din urmă.
4-5 ani poate va mai merge cum merge acum, dar pe urmă, dacă furnizorul nu vine cu un pachet complex pe contorizare, echilibrare și prognoze, nu va putea să stea în piață, pentru că energia verde va crea o volatilitate foarte mare pe intervale orare, cele în care ai și soare, și vânt, și apă și prețurile sunt negative, versus când nu le mai ai și vei ajunge, cred, să cumperi energie și la 300-400-500 euro/MWh″, a punctat Viorel Tudose.
El a făcut referire, în context, și la oferta de furnizare a Getica din prima parte a anului, care prevedea că, în situația eliminării plafoanelor, prețul energiei active, fără niciun fel de tarife și taxe, urma să fie de nu mai puțin de 7 lei/kWh.
″La un moment dat, Getica a fost numită <furnizorul 7 lei>. Noi am venit cu acel 7.000 lei/MWh, 7 lei/kWh, ca să tragem un semnal de alarmă. Pentru că am avut (pe piața angro spot – n.r.) ore în care, în primul interval de 15 minute, prețul a fost de 8.300 lei/MWh, însă în următorul a fost negativ, de -6.800 lei/MWh, și atunci am zis să tragem un semnal de alarmă, pentru că nu este normal să avem asemenea diferențe de prețuri. De aceea am venit cu acea ofertă, nu pentru că acel 7 lei/kWh ar fi fost prețul energiei văzut de noi″, a conchis Tudose.
