OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători de gaze din România, a importat în luna aprilie, lună în care de obicei importurile sunt insignifiante, gaze pe ruta ungară în cantitate de aproximativ 200 GWh, relevă date lansate acum și analizate de Profit.ro. Explicațiile ar putea fi două, ambele efecte ale controversatei OUG 114: fie a importat gaz pentru alimentarea centralei de la Brazi, fie s-a adaptat condițiilor de pe piața autohtonă, caracterizată de o majorare a cererii și o diminuare a ofertei, ca urmare a politicii actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției.
Cantitatea de gaz importată de OMV Petrom, prin intermediul OMV Petrom Gaz, reprezintă aproximativ 14,9% din totalul gazelor importate de România în luna aprilie.
Importurile din aprilie ale companiei sunt de 3 ori mai mari decât cele din ultima lună de iarnă, martie, când OMV Petrom a importat 63 GWh, și de 30 ori peste cele din februarie, când compania a importat 6 GWh.
Importurile OMV Petrom au fost efectuate din Ungaria. Probabil că gazul provine din Austria de la Baumgarten, hub-ul operat de compania mamă, OMV.
În luna martie, OMV Petrom estima că, potrivit OUG 114 și legislației secundare adoptate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în 2019 “86% din gazele folosite pentru centrala de la Brazi vor proveni din import”.
Totodată, în urma diminuării volumului de gaze disponibil pe piața concurențială ca urmare a supraevaluării de către furnizori a volumului de gaze pe care le primesc la preț reglementat de 68 de lei de la producători, aprilie a fost prima lună în care prețul gazelor din import a fost mai mic decât cel pentru gazele din producția internă.
Astfel, companiile din România au importat gaze la un preț mediu de 94,09 lei/MWh, în timp ce prețul mediu pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru gazele produse intern a fost de 95,86 lei/MWh.
În aceste condiții, OMV Petrom ar fi putut lua decizia de a-și onora contractele de furnizare și cu gaz din import, cu atât mai mult cu prețul de piață era avantajos.
În plus, în primul trimestru al anului, ca urmare a “declinului natural, a lucrărilor de mentenanță de suprafață și a reparațiile capitale neplanificate”, OMV Petrom a înregistrat o scădere a producției de gaze de 8%, aproximativ un TWh pe trimestru sau 333 GWh pe lună. Vânzările către terți, în schimb s-au majorat cu 50 GWh, de la 9,74 în ultimul trimestru al anului trecut la 9,79 TWh în primul trimestru al acestui an.
Dacă tendințele din primul trimestru au continuat și în aprilie, iar volumul de gaze din contractele semnate cu clienții a rămas constant, rezultă că OMV Petrom nu-și putea îndeplini obligațiile contractuale numai din producția internă. Cu atât mai mult cu cât furnizorii și-au supraevaluat, potrivit Transgaz, necesarul de gaz primit la preț reglementat de 68 de lei/MWh pentru alimentarea clienților casnici și a sistemelor de încălzire centralizată.
În aceste condiții, este posibil ca OMV Petrom să fi optat pentru importuri în vederea asigurări alimentării cu gaze a clienților săi, profitând și de prețul mai mic al acestora, comparativ cu cel pentru producția internă.
