Ministerul Energiei a încheiat procedurile de selecție a administratorilor Complexului Energetic Oltenia, cele mai interesante nume de pe lista noilor membri ai Consiliului de Supraveghere ai companiei fiind cele ale lui Robert Ghelasi, fost director de dezvoltare de proiecte energetice la Tinmar Ind și fost șef al departamentelor de energie ale Capital Partners și Alpha Bank, și Simona Fătu, fost vicepreședinte și membru al directoratului Volksbank România, în prezent președinte al CA-ului Societății Naționale a Sării (Salrom).
Ceilalți membri selectați pentru Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia sunt Cornel Bobâlcă, consilier juridic în Ministerul Energiei, singurul care a fost și până în prezent administrator al companiei, Dan Codescu, fost președinte al CA-ului Oil Terminal, Florin Marin, director financiar pentru România și Bulgaria al producătorului de lifturi Schindler Group, și Constantin Jujan, care a condus Compania Națională a Huilei în perioada 2009-2012 și ulterior Complexul Energetic Hunedoara. Toți aceștia urmează să fie confirmați în funcții într-o AGA a CE Oltenia de miercuri.
Procesul de selecție și recrutare a fost desfășurat, în baza OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, de o asociație independentă, formată din Pricewaterhouse Coopers Tax Advisors & Accountants și George Butunoiu Group. Luni, acționarii CE Oltenia au aprobat numirea lui Cătălin Mihai Nichifor în funcția de membru în Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia, la propunerea Fondului Proprietatea. Nichifor este partener fondator al firmei de consultanță Nichifor Consulting și, totodată, director al sucursalei locale a companiei britanice de profil BM&T.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Falimentul Carpatica, suspendat la cererea DNA. Despăgubirile vor fi întârziate "Persoanele selectate pentru a face parte din Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia au sarcina de a recruta urgent un directorat definitiv, care să continue implementarea planului de eficientizare a companiei. În lunile următoare, Consiliul de Supraveghere va trebui să prezinte un plan de dezvoltare pe termen scurt și mediu, care să traseze direcțiile clare privind planul de investiții, modernizarea grupurilor energetice proprii sau retehnologizarea carierelor de minerit. Mă aștept ca acest Consiliu de Supraveghere să țină compania departe de ingerințe politice nefaste, să curme risipa și lipsa de integritate, protejând astfel interesele acționarului, dar mai ales pe cele ale salariaților și ale Gorjului. Indiferent cât de grea va fi această misiune, le voi sta mereu alaturi", a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Robert Ghelasi a fost șef al departamentului de energie al Alpha Bank în perioada 2007-2010, interval în care banca a acordat un credit de 190 milioane dolari principalului furnizor de energie termică al Capitalei, Electrocentrale București. Potrivit declarațiilor proprii, în cariera sa de 22 de ani, la mai multe companii financiare, Ghelasi a intermediat acordarea de finanțări de peste 1 miliard de euro sectorului energetic, din care jumătate la Alpha Bank. Anterior, Ghelasi a mai avut joburi în sistemul bancar la Banca Română de Comerț Exterior, Credit Agricole și BRD.
El a mai lucrat, între 2010 și 2012, la compania de private equity Capital Partners, tot la departamentul de energie, unde s-a ocupat de intermedierea de finanțări și de fuziuni și achiziții în cadrul sectorului. Ulterior, în perioada 2012 și 2014, a fost senior director de dezvoltare în sectorul energetic la Tinmar Ind, cel mai trader și furnizor privat de energie electrică din România, unde, printre altele, s-a ocupat de obținerea de finanțări pentru proiectele de producției de energie regenerabilă ale companiei.
CITEȘTE ȘI Facebook Messenger permite plata cumpărăturilor direct din aplicație Din 2014, Robert Ghelasi este managing partner general la Energie Finanzierung und Kapital, firmă specializată în fuziuni-achiziții, precum și corporate finance, exclusiv pentru industria energetică.
Simona Fătu este în prezent președinte al Consiliului de Administrație al Societății Naționale a Sării (Salrom) și este membru și în CA-ul Electrica Distribuție Transilvania Sud. În perioada 2006-2011, ea a fost vicepreședinte și membru al directoratului Volksbank România, fiind totodată membru în Consiliul de Administrație al Volksbank Leasing.
Ea a lucrat la Volksbank din 1998, trecând o perioadă și pe la reprezentanța de la București a unei subsidiare a Volksbank, Investkredit Bank AG, specializată în finanțări pentru companii mari și foarte mari.
Anterior, la începutul carierei, Simona Fătu a lucrat în Ministerul de Finanțe, la direcția Piețe de Capital, iar ulterior la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, USAID și Raiffeisen Capital.
Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a acestui an, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut. Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile.
CITEȘTE ȘI Hollande, la inaugurarea fabricii de la Ghimbav: Doresc să propun la summitul de la Bratislava să avem o cooperare privind sistemul de apărare Astfel, în document se vorbește despre constituirea unei garanții mobiliare "sub forma sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile pentru garantarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale și accesorii aferente datorate de Complexul Energetic Oltenia, conform acordului de principiu nr. 4900/19.08.2016 emis de ANAF-DGAMC București".
CE Oltenia este controlat de statul român, prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni. Fondul Proprietatea deține o participație de 21,5% din capitalul companiei.
CITEȘTE ȘI Senatorii au reaprobat impozitul specific pentru hoteluri, baruri și restaurante, fără să ia în calcul nicio observație a lui Iohannis În documentul citat se menționează că CE Oltenia a ajuns să aibă datorii restante de 59,719 milioane lei la bugetele statului din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile. Restanțele au fost acumulate în lunile martie și aprilie 2016, iar în mai compania a făcut solicitare de eșalonare la plată către ANAF, care și-a dat acordul de principiu în a doua jumătate a lunii trecute. Certificatele de CO2 trebuiau achiziționate până la data de 30 aprilie 2016, iar compania ar fi avut de plătit penalități împovărătoare în caz că ar fi depășit această scadență.
Potrivit Codului Fiscal, pentru eșalonarea la plată a datoriilor bugetare trebuie constituite garanții, una dintre variante fiind instituirea de către Fisc a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile ale debitorului. Eșalonarea la plată se acordă pe o perioadă de 6 luni, iar valoarea bunurilor mobile asupra cărora se va pune sechestru trebuie să acopere datoria restantă, plus dobânzile la aceasta, acumulate pe perioada eșalonării.
În documentul CE Oltenia mai este precizat că ANAF urmează să pună sechestru asiguratoriu pe un cazan cu aburi și pe componentele auxiliare ale acestuia, cum ar fi mori de cărbune, de la blocul energetic nr. 7 de la termocentrala Turceni, parte componentă a sucursalei Electrocentrale Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia.
CITEȘTE ȘI Noua Lege RCA a trecut de Senat. Statul vine la putere pe piața asigurărilor Complexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru din acest an cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut, și cu o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică față de cea realizată în ianuarie-iunie 2016, de 1,232 miliarde lei
“În primele șase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investițiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)”, se arată în datele companiei.
În prima jumătate a anului, compania a achiziționat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei și certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziția certificatelor de CO2.
CITEȘTE ȘI Copiii sub 3 ani, scutiți de la plata consumurilor individuale la întreținere. Asociațiile ar putea plăti facturile în 30 zile Complexul Energetic Oltenia vrea să treacă pe profit anul acesta, după pierderile de 961 milioane lei înregistrate în 2015, compania de stat urmând să disponibilizeze în 2016 un număr de aproape 2.000 de salariați, printr-un program de concedieri colective, în urma căruia efectivul mediu de personal al CE Oltenia se va reduce cu peste 11%, de la 16.400 la 14.493.
Producătorul de energie se află într-o situație financiară dificilă, după ce a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,66 miliarde lei în ultimii doi ani. CE Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.
Conducerea companiei de stat a decis, la mijlocul lunii martie, reducerea sau întreruperea activității în fiecare dintre sucursalele acesteia, atât în sectorul energetic, cât și în sectorul minier, până în luna iunie inclusiv, motiv pentru care 670 de angajați de la cele două sucursale din Craiova - SE Craiova II și SE Ișalnița – au intrat în șomaj, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de cărbune.
