Kimberly Reed, șefa agenției de credit de export a Statelor Unite, Exim Bank US, a evocat recent la centrala nucleară Cernavodă, pentru extinderea și retehnologizarea căreia banca americană de stat ar putea oferi finanțare de miliarde de dolari, decizia din 1981 a președintelui de atunci al SUA, Ronald Reagan, de a aproba acordarea de către instituție a unui împrumut de aproape 121 milioane dolari pentru ca statul român să cumpere de la gigantul american General Electric două turbogeneratoare pentru unitățile 1 și 2 de la Cernavodă.
"În 1981, președintele Ronald Reagan a decretat că este în interesul Statelor Unite ca Exim Bank să ofere un credit de 121 milioane dolari Republicii Socialiste România pentru achiziția de turbogeneratoare pentru centrala nucleară Cernavodă, iar astăzi, centrala asigură 20% din consumul de electricitate al României. Sunt bucuroasă să discut modalitățile în care Exim Bank poate finanța cel mai bine astfel de proiecte. Agenția noastră s-a angajat să sprijine oportunitățile de export de bunuri și servicii americane în România, inclusiv în energie, transporturi și infrastructură", a spus Reed.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, au semnat, la Palatul Victoria, în prezența premierului interimar Nicolae Ciucă, Acordul interguvernamental România - SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Acordul fusese parafat inițial cu prilejul vizitei efectuate în SUA, la începutul lunii octombrie, de ministrul Popescu, fiind aprobat ulterior de către Comisia Europeană.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În 1981, după contractarea creditului de la Exim Bank, România a semnat un contract cu General Electric pentru achiziția de turbogeneratoare, plus asistență tehnică, montaj și punerea în funcțiune a turbogeneratorului de la reactorul 1 de la Cernavodă. Ulterior, în anii 2002-2003, General Electric a asigurat completarea furnitorii și asistență la montajul și punerea în funcțiune a turbogeneratorului unității 2.
Potrivit documentelor de arhivă ale statului american, împrumutul de 120,742 milioane dolari a fost acordat în 1981 agenției românești de stat responsabile cu comerțul exterior în domeniul energetic, Romenergo, cu garanția necondiționată a Băncii Române de Comerț Exterior. Dobânda a fost de 8% (din care România suporta doar 7,75%), iar contractul prevedea rambursarea creditului în 20 de rate semianuale (10 ani), începând din mai 1989. Împrumutul acoperea 85% din valoarea contractului statului român cu General Electric, de circa 142 milioane dolari, restul de 15% urmând să fie suportat de România din resurse proprii.
Într-un raport din 1981 al Comisiei pentru Comerț Internațional a SUA, agenție federală a statului, se arată că, pe măsură ce perspectivele de dezvoltare a industriei energetice nucleare în România se diminuaseră, în special în ultimii 2 ani, exporturile au început să prezinte un potențial mai mare de majorare a producției și vânzărilor de turbogeneratoare americane mari pentru centrale nucleare.
"În același timp, companiile americane s-au confruntat cu o concurență intensă pe piețele de export. Ofertele din partea furnizorilor europeni pentru proiectul românesc au fost de asemenea sprijinite de agențiile de credit de export ale statelor respective, care au oferit condiții de finanțare substanțial mai bune decât cele oferite în mod normal de către Exim Bank", se menționează în documentul citat.
Astfel, acolo se arată că, pentru a face față concurenței europenilor, Exim Bank a acceptat să finanțeze 85% din valoarea contractului României cu General Electric, deși procentul maxim uzual era de 65% din tranzacțiile de export finanțate.
"În etapa finală a negocierilor, cel mai puternic concurent al General Electric a fost o companie franceză, în special grație faptului că agenția de credit de export a Franței s-a oferit să finanțeze proiectul românesc la o dobândă fixă anuală de 7,75%. Pentru a oferi finanțare României la această rată a dobânzii, împrumutul Exim Bank va avea o dobândă de 8% (față de rata standard a băncii de la data înțelegerii, de 8,75%), iar General Electric va suporta diferența de 0,25%", se precizează în raport.
În același an, Exim Bank a fost nevoită să-și majoreze dobânda standard la credite, de la 8,75% la 10,75%, din cauza scumpirii finanțărilor din piața bancară americană pe fondul agravării inflației în SUA, Exim anticipând pierderi de 120 milioane dolari în anul fiscal următor. Pentru a face totuși față dobânzilor mici oferite de agențiile de credit de export din alte state dezvoltate, instituția a anunțat atunci că va oferi termene de rambursare mai lungi decât cele uzuale la acel moment.
Acordul preliminar dintre România și Exim Bank pentru finanțarea achiziției de turbogeneratoare de la General Electric fusese parafat în septembrie 1980, fiind nevoie ulterior de informarea Congresului și de aprobarea președintelui Reagan, dat fiind valoarea mare a împrumutului și faptul că finanța cumpărarea de materiale sensibile strategice de către o țară comunistă. General Electric anticipa că tranzacția cu România va aduce comenzi pentru 4 dintre fabricile sale, 2 milioane de ore de lucru pentru angajații săi, plus muncă pentru circa 2.000 de firme subcontractoare.
Cel mai important, potrivit sursei citate, General Electric a acceptat ca întreaga valoare de 142 milioane dolari a contractului cu statul român să fie achitată nu în cash, ci în mărfuri.
"România a adoptat recent norme de comerț exterior care prevăd în mod ferm principiul <vânzărilor paralele> integrale ca parte a oricărui contract cu o companie occidentală. Înțelegerea de barter stipulează că General Electric va prelua produse românești în valoare egală cu cea a tranzacției (cu tot cu servicii tehnice) pe o perioadă de 11 ani. Perioada este întrucâtva mai lungă decât ar fi preferat Guvernul României, pentru care aranjamentele de barter servesc în egală măsură la reducerea deficitului de valută forte și la crearea de cerere pentru produsele exportabile românești. În rândul companiilor occidentale există totuși îngrijorări cu privire la calitatea acestor produse, iar o companie care reușește să negocieze o perioadă mai lungă de barter capătă, teoretic, mai mult control asupra calității mărfurilor pe care este obligată să le importe. Deși General Electric ar putea importa o parte din produsele românești pentru uzul propriu sau al altor companii americane, o mare parte din acestea vor fi oferite spre revânzare către state terțe. În consecință, Exim Bank a concluzionat că acordul de barter nu va avea, probabil, un efect advers semnificativ asupra producției și a locurilor de muncă din Statele Unite", mai relata Comisia pentru Comerț Internațional a SUA în raportul său din 1981.
Este posibil ca americanii să fi făcut concesii în negocierile cu România și pentru a preveni riscul ca statul român să "cadă" în sfera de influență a URSS în domeniul energiei nucleare, deși nu este limpede cât de real a fost acest risc. Astfel, în martie 1981, cu 2 luni înainte ca președintele Ronald Reagan să aprobe creditul Exim Bank pentru Cernavodă, presa sovietică a relatat că la Moscova au avut loc convorbiri româno-sovietice cu privire la cooperarea energetică dintre cele două state.
"Un alt aspect al planurilor nucleare ale României care ridică întrebări este angajamentul său pe termen lung față de tehnologia occidentală. Agenția TASS a publicat recent informații despre construirea unei centrale nucleare sovietice în România. Presa românească nu a menționat nimic despre asta. Totuși, informația merită să fie luată în considerare, în condițiile în care România nu a exclus niciodată posibilitatea stabilirii de relații contractuale cu URSS în domeniul nuclear. Rezultatul depinde de capacitatea României de a prelua sarcinile de la companiile occidentale și de a își depăși constrângerile financiare", se arată într-un document înaintat în 1982 Comisiilor de politică economică din Congresul SUA.
În prezent, componenta geostrategică a implicării americane la Cernavodă este mai mult decât limpede.
"Banca Exim US a fost închisă timp de patru ani și a fost redeschisă anul trecut. Congresul și președintele SUA ne-au dat scopul semnificativ de a concura cu China. Vrem că lumea să cumpere produse și servicii americane, care sunt de cea mai bună calitate, și nu vrem ca țările să nu urmeze căile corecte cu finanțarea riscantă pe care China o poate oferi. Când vorbesc despre China mă refer la Republica Populară Chineză și la partidul comunist, nu la poporul chinez", a declarat recent, la Cernavodă, șefa Exim Bank.
Exim Bank are un program de contracarare directă a subvențiilor pentru export acordate de către China companiilor chinezești, pentru sprijinirea competitivității internaționale a firmelor americane în domenii precum 5G, tehnologie financiară emergentă, energie regenerabilă, biomedicină, biotehnologie sau inteligență artificială. De asemenea, analiștii sunt de părere că noua administrație de la Washington, a președintelui ales Joe Biden, va continua politica actualului șef al statului american, Donald Trump, de sprijinire agresivă a investițiilor externe în energie nucleară ale companiilor de profil din SUA, inclusiv în scopul contracarării influenței Chinei și Rusiei în acest domeniu. De altfel, în mandatul lui Trump, a fost eliminată interdicția istorică impusă instituțiilor financiare precum Exim Bank cu privire la finanțarea de proiecte nucleare peste hotare.
Kimberly Reed nu a prezentat însă nici un detaliu despre condițiile de finanțare a extinderii și retehnologizării centralei nucleare Cernavodă.
"Instituția pe care o reprezint acordă finanțări proiectelor în funcție de anumite standarde și așteaptă ca partea română să aplice pentru finanțare. Judecăm fiecare aplicație pe care o primim în funcție de meritele ei. Avem niște standarde la care ne uităm. Vrem să încurajăm proiecte ca acesta. Momentan suntem în negocieri, așteptăm aplicația, care acum este în proces de redactare și multe dintre aspectele ei sunt secrete comerciale și sperăm ca într-o zi să avem un anunț fabulos că vom asigura finanțarea pentru acest proiect", a precizat Reed.
Întrebată de jurnaliști care este dobânda și modul de plată, ea a răspuns că fiecare proiect este judecat individual, în funcție de acele standarde.
