Operatorul național de transport Transgaz a fost amendat de Consiliul Concurenței cu 34,16 milioane de lei, reprezentând 1,85% din cifra de afaceri pe 2019, în urma finalizării unei investigații declanșate la sesizarea DIICOT, pentru încălcarea legislației românești și europene privind concurența în cadrul mai multor licitații de atribuire a unor contracte de executare de lucrări de racorduri de gaze și modernizare de instalații organizate de Transgaz în 2009-2011.
Decizia Consiliului Concurenței prevede obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei (8 decembrie 2020) și poate fi atacată în contencios administrativ.
Ceea ce Transgaz a anunțat că va face. “Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurenței și va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie”, precizează un comunicat Transgaz.
Consiliul Concurenței consideră că Transgaz ar fi încălcat “dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea Concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 din TFUE în calitate de facilitator al înțelegerii și/sau unei practici concertate unice și continue de împărțire a pieței construcțiilor de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrărilor conexe acestora din România, prin denaturarea procesului competitiv în cadrul a 8 proceduri de achiziție publică organizate în anul 2011”.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Transgaz a finalizat lucrările la gazoductul BRUA într-o zi liberă, de duminică. Cel mai important proiect de investiție al companiei, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro - INFOGRAFIC“Această investigație se referă la acțiuni vizând modul în care s-au derulat proceduri de atribuire a unor contracte de achiziție de lucrări derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat la Transgaz, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și că nu există investigații ale Consiliului Concurenței cu privire la licitații organizate de Transgaz în ultimii ani. Transgaz și-a exercitat dreptul la apărare cu asistența și prin reprezentarea de către societatea de avocați contractată conform prevederilor legale, respectiv a depus observații la raportul de investigație și a argumentat în cadrul audierii în fața plenului Consiliului Concurenței. Având însă în vedere faptul că investigația declanșată de Consiliul Concurenței a reprezentat un factor de risc asupra activității companiei, deoarece în cadrul acestei investigații societatea putea fi sancționată prin aplicarea unei amenzi contravenționale aplicată la cifra de afaceri, compania a constituit în anul 2019 provizion pentru acest potențial litigiu”, precizează Transgaz.
În raportul Consiliului Concurenței privind investigația s-a propus aplicarea unei amenzi de 4% din cifra de afaceri anuală a Transgaz din anul anterior luării unei eventuale decizii finale de sancționare, se arată într-un document al companiei. Din extrapolarea celor mai recente date publice disponibile, rezultă că o astfel de amendă ar putea depăși în cuantum suma de 70 milioane lei.
În 2012, după o investigație declanșată tot la sesizarea DIICOT, Consiliul Concurenței a amendat 4 companii cu suma totală de peste 25 milioane lei, pentru participarea cu oferte trucate la 2 licitații organizate de Transgaz în perioada 2009-2011, care vizau construirea de racorduri pentru alimentarea cu gaze a centralei Brazi a OMV Petrom, respectiv construirea conductei transfrontaliere Giurgiu-Ruse. Companiile amendate au fost Condmag, Inspet, Moldocor și TMUCB.
Ulterior, în 2014, a fost demarată investigația extinsă în 2018 și asupra Transgaz ca atare. Aceasta viza 11 proceduri de atribuire organizate de Transgaz în 2011 și 14 companii participante la licitații, respectiv Inspet, Condmag, TMUCB, Rominsta, Moldocor, CIS Gaz, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecprod, Amarad, Posada Med, Staza Invest și Instcomp.
În toamna anului 2018, Transgaz s-a angajat oficial față de Comisia Europeană să majoreze de 40 de ori capacitatea de export de gaze a României, de la sub 100 milioane metri cubi pe an la 4 miliarde de metri cubi pe an, și să nu ceară ANRE aprobarea de tarife reglementate de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze, pentru a scăpa de 2 investigații ale Comisiei, declanșate în 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România, respectiv prin folosirea în mod abuziv a poziției sale dominante pentru izolarea pieței de gaze din România și împiedicarea integrării acesteia în rețeaua europeană de gaze.