Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii români de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008. Dacă modificarea avută în vedere de Agenție va fi adoptată și producția internă de gaze s-ar menține la niveluri comparabile cu cele din prezent, acest lucru ar duce la majorarea semnificativă a sumelor datorate statului de către companiile petroliere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Din 2008, acest preț de referință a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă recomandat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. Pentru calculul redevenței datorate, în ecuație intră prețul de referință, cotele procentuale de redevență, stabilite de lege în funcție de nivelul de producție trimestrial al zăcămintelor, și cantitățile de gaze extrase brute.
Între timp, însă, urmare a calendarului de liberalizare convenit cu instituțiile financiare internaționale, prețul reglementat de achiziție al gazelor naturale din producția internă a ajuns la 60 lei/MWh pentru consumatorii casnici în 2015, fiind de alfel eliminat cu totul de la 1 aprilie 2017, ca urmare a liberalizării totale a prețului în relația dintre producători și furnizori, și la 89,40 lei/MWh pentru cei industriali în 2014, acest segment de piață fiind complet liberalizat de la 1 ianuarie 2015.
Pe baza unui studiu efectuat de Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, care a propus mai multe variante de calcul al prețului de referință care stă la baza calculului redevenței petroliere pentru gaze naturale, Agenția a elaborat un proiect de ordin care stipulează că acest preț de referință este prețul mediu al tranzacțiilor efectuate în luna anterioară la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat în euro/MWh, înmulțit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale în România în anul anterior celui în care se fac evaluările, exprimată în kwH/Smc, și cu rata medie de schimb valutar lei/euro, exprimată în lei, din luna anterioară perioadei pentru care se calculează prețul de referință.
Prețul final de referință, obținut pe baza acestei formule de calcul, va fi exprimat în lei/Smc. În prezent, pe platforma CEHG, gazele naturale pentru ziua următoare se tranzacționează la circa 18 euro/MWh (84 lei/MWh).
ANRM avea această intenție încă din primăvara anului trecut. Demersul a fost inițiat și ca urmare a unei dispuneri de măsuri dictate de Curtea de Conturi în 2012 și confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2015.
Curtea de Conturi a arătat, într-un raport publicat în 2016, că Agenția a stabilit și menținut în mod defectuos acest preț de referință pentru redevențele la gaze, mai precis în dezacord cu Legea petrolului. Legea respectivă prevede că acest preț de referință se stabilește pe bază de studii de fundamentare de specialitate.
În 1998, ANRM a emis un ordin care prevedea că prețul de referință se stabilește lunar, ca echivalent valoric și al puterii calorifice pentru un coș de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotați pe piața internațională. Ulterior, potrivit Curții de Conturi, în 2001, Ministerul Industriilor a emis un ordin prin care se suspenda dispoziția ANRM din 1998 și se stipula că prețul de referință se calculează ca medie a prețurilor gazelor naturale din producția internă și a celor din import, ponderată cu cantitățile care compun acest amestec.
Numai că, susținea Curtea de Conturi, acest ordin al Ministerului Industriilor nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial, ceea ce ar contraveni legislației în vigoare. În baza acestui ordin, ANRM a menținut suspendată prevederea din 1998 privind calculul prețului de referință pentru redevența la gaze prin raportare la cotațiile internaționale până în 2008. În 2008, ANRM a emis Ordinul nr. 21, în vigoare și în prezent, care menține suspendarea și, totodată, stabilește prețul de referință la 495 lei/mia de metri cubi, respectiv 45,71 lei/MWh.
"În concluzie, neaplicarea dispozițiilor legale și stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)", afirma Curtea de Conturi în raportul publicat în 2016.
Actualul proiect de ordin al ANRM abrogă suspendarea din 2008, precum și metodologia din 1998 de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la unele acuzații, pe care le consideră grave și nejustificate, aduse în spațiul public împotriva producătorilor români de gaze naturale și care se referă la presupusa plată necorespunzătoare a redevențelor pentru gazele naturale, susținând că aceste afirmații nu au nicio substanță reală, iar apariția lor în spațiul public poate fi explicată doar prin utilizarea unor informații insuficiente cu privire la procesul de calculare a redevențelor.
Reacția a survenit după ce senatorul PNL Daniel Zamfir a cerut Guvernului explicații legate de redevențe, spunând că trebuie explicat interesele cui sunt apărate și de ce se acceptă ca România să piardă sume mari zilnic și susținând că actualizarea prețului de referință nu înseamnă creșterea prețului la gaze, ci că statul român ar încasa redevența la prețul la care sunt vândute astăzi gazele, "adica ar încasa dublu decât o face din 2008 încoace”.
Asociația arată însă că „Instrucțiunile tehnice privind preluarea si valorificarea cantităților de petrol reprezentând redevența”, așa cum sunt evidențiate în Ordinul ANRM nr. 98/1998, stabilesc că valoarea producției este determinată luând în considerare prețurile utilizate de titularii de acorduri de concesiune petrolieră în exploatarea cantităților proprii de petrol, prețuri care nu pot fi mai mici decât prețurile de referință stabilite și comunicate trimestrial de ANRM. Cu alte cuvinte, prețul de referință pentru gazele naturale produse domestic publicat trimestrial de ANRM nu este altceva decât o limită minimă, sub care prețul folosit pentru calcularea redevențelor nu poate coborî.
Guvernul a finalizat în toamna anului trecut proiectul noilor redevențe petroliere. La gaze naturale, pentru producția onshore, cotele procentuale sunt similare cu cele prevăzute de Legea petrolului, în vigoare din 2004, de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Potrivit ANRM, în primele 9 luni din 2016, statul a încasat redevențe petroliere (cumulat, din producția internă de țiței și gaze) de 741,51 milioane lei, comparativ cu nivelul de 896,6 milioane lei din perioada similară din anul 2015. La nivelul întregului an 2015, la bugetul de stat au intrat 1,19 miliarde lei din redevențele petroliere.
