Peste 30 de parlamentari, au susținut acest proiect de lege care a fost adoptat în mod tacit de către Camera Deputaților, iar în ultima ședință de plen a Senatului, în calitate de cameră decizională a Parlamentului, urma să primească și votul de adoptare, având în vedere că avea întocmit un raport favorabil.
Ordinea de zi a plenului a fost însă modificată la propunerea PNL, care a cerut retrimiterea proiectului la comisii, pentru un nou raport, cu termen de ”două săptămâni”. Având în vedere, însă, că a fost vorba de ultima zi de plen a Senatului, termenul de ”două săptămâni” va însemna că dezbatarea proiectului se va relua abia la toamnă, când Parlamentul va reveni din vacanță.
Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. El semnează și expunerea de motive, care are aproape 50 de pagini.
Lui Burduja i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, plus 5 de la PSD, unul de la UDMR și unul din opoziție, de la AUR.
După cum a relatat Profit.ro, redactarea proiectului este însă ambiguă, părând să vizeze și menținerea exploatărilor miniere carbonifere existente, cu calendar de închidere, și eventual aprobarea de principiu a deschiderii unora noi.
Legislația națională în prezent în vigoare, respectiv OUG nr. 108/2022, care transpune angajamentele climatice ale României față de Uniunea Europeană în privința decarbonizării sistemului energetic, stipulează că ″Se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, cu excepția capacităților pentru care s-au emis licențe/permise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență″.
Proiectul introduce însă o listă lungă de excepții la această regulă:
Art. 2. - (1) Se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă.
(2) Se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcții, chimice și altor asemenea.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se permite punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în următoarele cazuri:
a) în scopul constituirii de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare și război, în sensul art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării;
b) în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență și asediu, în condițiile Ordonanței de urgentă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare;
c) în scopul prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale a României, astfel cum sunt prevăzute de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României;
d) în scopul constituirii și asigurării resurselor energetice, a serviciilor necesare susținerii efortului de apărare, precum și a resurselor materiale necesare în cazul declarării stării de mobilizare parțială sau otală a forțelor armate și al stării de război, astfel cum sunt prevăzute de art. 21 lit. e), art. 23 alin. (4), art. 24 și art. 25 din Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război, cu modificările și completările ulterioare;
e) în scopul asigurării și coordonării resurselor energetice și stocurilor de energie pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgentă, astfel cum sunt prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;
f) pentru constituirea de stocuri de siguranță la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice, precum și a energiei termice produse în cogenerare, astfel cum este prevăzută de art. 2 lit. f) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în unul dintre scopurile prevăzute la lit. c)-g);
g) pentru asigurarea dezvoltării serviciilor publice care folosesc resurse de energie descentralizate, precum consumul dispecerizabil și stocarea energiei pe bază de huilă și lignit, în unul dintre scopurile prevăzute la lit. c)-f);
h) pentru asigurarea investițiilor în special în producerea de energie variabilă și flexibilă, în stocarea energiei sau în implementarea electromobilității sau în crearea de noi interconexiuni între statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f).
(4) Activitatea de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă în sensul alin. (3) se realizeazà doar cu respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile, denumite în continuare BAT, astfel cum sunt definite potrivit art. 3 lit. j) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare;
(5) Emiterea licențelor și a permiselor pentru prospectarea și punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energieí electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă, în conformitate cu una sau mai multe dintre cazurile prevăzute la alin. (3) este condiționată de obținerea, de către solicitant, a unui aviz conform emis de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
(6) Avizul prevăzut la alin. (5) conține o analiză detaliată pentru a determina încadrarea în cadrul situațiilor prevăzute la alin. (3). Emiterea avízului se realizează în maximum 30 de zile calendaristice de la solicitare.
(7) Capacităților de producere a energiei pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă puse în funcțiune în temeiul alin. (3) nu le sunt aplicabile celelalte dispoziții din prezenta ordonanță de urgență.”
Capacitălile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, numai după construirea și punerea in funcțiune de noi capacități energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022, mai prevede un ultim amendament adus proiectului.
Articolul invocat prevede obligația realizării de noi capacități de producție energetică, în vederea înlocuirii centralelor pe cărbune care urmează să fie închise.
Astfel, potrivit proiectului de lege, punerea în funcțiune de noi centrale pe cărbune se va putea face doar cu respectarea obligatorie a așa-numitelor ″cele mai bune tehnici disponibile″ (Best Available Techniques – BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept ″stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său″.
Asta poate însemna și eventuala ″revitalizare″ a termocentralelor existente ce au fost sau urmează să fie închise, în măsura în care se va dovedi posibil din punct tehnic și financiar. Adică: după ce termocentralele existente ar fi scoase din exploatare și licențele le-ar fi retrase, instalațiile ar fi retehnologizate și modernizate cu BAT, iar ulterior ar urma să fie relicențiate și repuse în funcțiune.
Extras din expunerea de motive
Punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă ar urma să fie și avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Extras din expunerea de motive
Noilor capacități de producție de energie pe cărbune, care ar urma să fie puse în funcțiune în situațiile de excepție prevăzute, nu li se vor aplica limitările tehnice, financiare și de reglementare impuse, prin legislația în vigoare, celor existente, aflate în curs de închidere.
CSAT nu s-a pronunțat în favoarea proiectului și nici implicării în avizarea unor noi capacități pe cărbune
Solicitat de inițiatori să avizeze proiectul legislativ, fără a exista o procedură sau obligație în acest sens, CSAT arată că propunerea legislativă fiind o inițiativă parlamentară, nu face obiectul avizării CSAT, dar, în baza principiului colaborării loiale între autoritățile statului și din perspectiva implicațiilor generate de adoptarea sa, inclusiv asupra statutului și activității Consiliului, inițiativa legislativa a fost supusă unei analize aprofundate, bazată, inclusiv, pe punctele de vedere transmise de membrii CSAT, rezultând că: ”preocuparea pentru consolidarea securității energetice a României este legitimă și necesară, mecanismele care consolidează capacitatea de reacție a sistemului în situații excepționale fiind justificate, dar pentru a-și atinge scopul fără efecte nedorite, trebuie avute în vedere elemente de echilibru”.
CSAT adresează impactul economic al menținerii și eventualei activări a capacităților pe bază de huilă și lignit.
”În contextul mecanismelor europene privind comercializarea certificatelor de emisii și al costurilor ridicate de operare, este posibil ca aceste cheltuieli să influențeze nivelul prețului energiei electrice. Mai mult, se pot înregistra dificultăți (preponderent de ordin financiar) în aplicarea noilor reglementări, întrucât punerea în funcțiune în caz de necesitate a unei facilități energetice pe bază de cărbune presupune ca aceasta sã se afle în stare de conservare/rezervă (situație ce implică costuri cu lucrări de mentenanță, asigurare a personalului necesar etc)”, arată în adresa transmisă Parlamentului de căre CSAT, sub semnătura consilierului prezidențial, șef al Departamentului Securității Naționale, Marius-Gabriel Lazurca.
Un al doilea element reclamat de către CSAT îl constituie necesitatea unor criterii clare și obiective pentru activarea rezervei.
”Caracterul excepțional al mecanismului trebuie susținut prin indicatori tehnici verificabili, astfel încât utilizarea acestuia să fie strict legată de situații de perturbare majoră a sistemului. Această claritate contribuie la predictibilitate si la mentinerea încrederii mediului investițional”, mai arată CSAT.
Mai mult, acesta arată că adoptarea proiectului ar putea genera provocări, precum:
- intervenția asupra art. 2 al OUG 108/2022 este susceptibilă să producă efecte cu impact asupra întregii arhitecturi a actului normativ (calendarul de decarbonizare, măsurile instituite, interdicțiile și mecanismele sancționatorii);
- reglementarea poate fi considerată contradictorie angajamentelor asumate la nivel comunitar, precum și liniilor directoare ale Strategiei Naționale de Aparare a Țării pentru perioada 2025-2030 și ale Planului Național de Redresare și Reziliență în vigoare, ce au în prim plan producția energiei electrice din surse regenerabile și decarbonizarea sectorului de producere a energiei electrice și termice.
”Menționam că, orice modificare a cadrului legal, care nu este în prealabil agreată cu Comisia Europeană, este susceptibilă a fi interpretată ca o abatere de la angajamentele asumate, cu riscul declanșării clauzei de ireversibilitate aferent reformelor din PNRR”, avertizează CSAT.
- prin lipsa de claritate și precizie a normelor preconizate se pot crea premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la principiul stabilității/securității raporturilor juridice pe componenta privind calitatea legii, respectiv principiul legalitații.
În cele din urmă, CSAT subliniază că atribuțiile reglementate în legea sa de organizare și funcționare ”intră în contradicție, din punct de vedere funcțional, cu implicarea procedurală promovată de această propunere legislativă”. Cu alte cuvinte, CSAT spune că avizarea unor proiecte energetice nu ține de competențele sale.
Guvernul a modificat în decembrie 2025, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării producției de energie a României, după negocierile cu Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune.
Principalul motiv a fost faptul că principalele proiecte de înlocuire a termocentralelor pe lignit care se închid la Complexul Energetic Oltenia (CEO), constând în 2 centrale pe gaze cu putere instalată însumată de 1.325 MW, sunt extrem de întârziate față de ce se convenise cu Bruxelles-ul prin Planul de restructurare și decarbonare a CEO.
