OMV Petrom, singurul producător de țiței din Románia, ar putea plăti redevențe mai mari și pe extracția de petrol, Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) având în plan modificarea metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru țițeiurile extrase din România, utilizat la calculul contravalorii redevenței petrolere.
Aceasta pentru că, potrivit intențiilor ANRM, sortimentul de țiței al cărui preț va fi considerat de referință la calculul redevenței nu va mai fi cel egiptean Suez-Blend, folosit în acest scop de peste 20 de ani, din 1998 încoace, ci cel internațional Brent, care de regulă este tranzacționat la cotații mai mari pe piețele internaționale, fiind mai ușor și cu un conținut mai redus de sulf.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România. Pe baza studiului, Agenția a elaborat proiectul noii metodologii de stabilire a prețului de referință pentru calculul redevențelor datorate pentru producția internă de țiței.
Astfel, potrivit proiectului redactat acum, se va considera țiței de referință, cu caracteristici fizico-chimice și condiții de calitate și de piață asemănătoare tipurilor de țiței din producția internă, sortimentul Brent.
"Prețurile de referință ale claselor de țiței brut extrase în România, la punctele de măsurare a producției brute de petrol, se stabilesc lunar ca medie aritmetică a cotației țițeiului de referință pentru luna anterioară lunii pentru care prețul este valabil. Prețurile de referință se corectează cu diferențialul API (măsura petrolieră care exprimă gradual cât de greu este un sortiment de țiței în raport cu apa – n.r.), diferențialul aferent conținutului de sulf și cu coeficientul de corecție aciditate.
În prezent, sortimentul Brent se tranzacționează pe piețele internaționale la niveluri de peste 60 dolari/baril.
Potrivit Legii petrolului, redevențele reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
Producția de țiței a OMV Petrom a scăzut cu 2% anul trecut, în principal din cauza declinului natural al extracției. Importurile de țiței ale României au crescut cu 6,6% în 2018 și au avut o pondere de peste 70% din totalul resurselor disponibile la nivel național.
De anul trecut, Agenția a schimbat radical legislația de profil și în ceea ce privește gazele, spre nemulțumirea companiilor petroliere, și a decis ca prețul de referință pentru redevențele datorate pe producția internă de gaze naturale să fie media cotațiilor spot lunare, transformate din euro în lei, rezultate din tranzacțiile cu gaze derulate la la Central European Gas Hub din Viena (CEGH).
Asta a făcut ca, după intrarea în vigoare a modificării legislative, prețul de referință pe mia de metri cubi să se majoreze cu peste 100%, de la 495 lei în ianuarie și primele zile din februarie la peste 932 lei în a doua jumătate a lunii februarie, 1.110 lei în martie și 1.184 lei în aprilie. Ulterior, după ieșirea din iarnă și scăderea corespunzătoare a consumului, prețul s-a mai temperat, la circa 1.002 lei în mai și 1.087 lei în iunie. Asta a dus și la majorarea amplă a prețului de tranzacționare a gazelor pe piețele locale angro, care a determinat Guvernul să impună plafonarea prețului de vânzare la producători la 68 lei/MWh.
Așa se face că statul român a încasat în prima jumătate a lui 2018 redevențe aferente activității de producție a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe tot anul 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. În 2017, statul român a încasat în total redevențe pentru activitatea de extracție a gazelor de 641 milioane de lei de la 13 companii.
