Companiile petroliere care dețin concesiuni de țiței și gaze offshore în România, în Marea Neagră, aflate în derulare, vor avea același regim de redevențe valabil la data semnării acordurilor petroliere de concesiune, pe toată perioada derulării acestora, stabilește un proiect de lege redactat la nivelul Guvernului.
În plus, proiectul conține o prevedere potrivit căreia regimul de redevențe aplicat concesiunilor de zăcăminte de țiței și gaze offshore, din Marea Neagră, aflate în vigoare la data intrării în vigoare a legii, nu va putea deveni sub nicio formă mai împovărător pentru companiile titulare decât cel înscris în acordurile petroliere de concesiune.
Informațiile au fost anunțate cu mult înainte pe Profit Insider înainte să fie prezentate aici
"(1) Titularii de acorduri petroliere aflați sub incidența prezentei legi beneficiază, pe perioada derulării acordului petrolier, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră și pragurile de producție brută aferente acestor cote, existente la data semnării acordului petrolier. (2) Regimul de redevențe aplicabil titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de derulare la data intrării in vigoare a prezentei legi nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros față de cel stabilit la alin.(1). (3) Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM – n.r.) încheie acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a reflecta la nivel contractual prevederile prezentului articol", este forma textului guvernamental.
Draftul precizează că "În situația în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/uri petrolier/e care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât și la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai cu privire la operațiunile petroliere desfășurate cu privire la perimetrele petroliere offshore".
Companiile care dețin acorduri petroliere de concesiune pentru perimetre offshore de țiței și gaze sunt OMV Petrom, singură și în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, consorțiul Lukoil-PanAtlantic Petroleum-Romgaz, Black Sea Oil&Gas și Petromar Resources. Cel mai important acord petrolier offshore, cel semnat cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, este valabil până în 2030.
În mai, fostul premier Sorin Grindeanu declara că se lucrează la noua Lege a redevențelor și că proiectul acesteia ar urma să fie gata în acel trimestru și pus în dezbatere publică, lucru care nu s-a întâmplat. Fostul ministru al Economiei și actual prim-ministru, Mihai Tudose, spunea același lucru, adăugând că noua lege va stabili regimuri diferite de redevențe pentru exploatările petroliere de uscat și offshore, întrucât investițiile în offshore sunt mult mai mari, iar zăcămintele - mult mai greu de accesat.
În aceeași lună, ANRM a lansat în dezbatere publică un proiect de schimbare a formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008. Dacă modificarea avută în vedere de Agenție va fi adoptată și producția internă de gaze s-ar menține la niveluri comparabile cu cele din prezent, acest lucru ar duce la majorarea semnificativă a sumelor datorate statului de către companiile petroliere.
Redevențele actuale, prevăzute atât de Legea petrolului din 2004, cât și de acordurile petroliere semnate cu companiile de profil, reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase.
La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Anul trecut, bugetul de stat a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,067 miliarde lei, cu peste 16% sub nivelul de încasări din 2015, din cauza scăderii prețurilor de vânzare pe piețele de țiței și gaze.
Discuția cu privire la posibilitatea legală a Guvernului de a majora redevențele pentru acordurile de concesiune în vigoare peste nivelurile prevăzute de respectivele acorduri datează încă din 2014. Premierul de atunci, Victor Ponta, declara că o nouă lege a redevențelor nu va putea fi aplicată retroactiv, adică va putea viza doar acorduri petroliere semnate după intrarea în vigoare a acesteia. De altfel, Legea petrolului în prezent în vigoare prevede că "Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier".
Guvernul a aprobat în ianuarie o notă privind elaborarea unui act normativ pentru sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale, în condițiile în care programul de guvernare în baza căruia Executivul a primit votul de încredere al Parlamentului prevede supraimpozitarea cu cel puțin 20% a profiturilor obținute din extracția resurselor naturale, în măsura în care aceste resurse nu sunt prelucrate în România.
După cum Profit.ro a scris în exclusivitate la acea dată, fostul Guvern Ponta a negociat încă din 2015 cu FMI introducerea unui nou impozit, în cotă de 35%, pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream ale acestora, de producție de hidrocarburi. Proiectul a fost preluat de Guvernul Cioloș, dar nu a mai fost adoptat.
Draftul de act normativ prevedea că statul va aplica producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și va anula facilitățile acordate acestora încă din 1999, care le permit în prezent să nu achite impozit pe țiței și gaze naturale și nici comisioane vamale la export. Proiectul stipula că noul sistem va fi aplicat în etape, mai întâi pentru petrol și gaze și doar ulterior pentru resurse minerale, și menținut pe o perioadă de 20 de ani, dublu comparativ cu perioada actualelor redevențe.
