Peste două săptămâni, cei doi acționari ai celui mai mare și mai profitabil producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, vor ține o AGA la care nu se va hotărî decât un singur lucru: pe cine va da în judecată compania, pe reprezentanții Ministerului Energiei în Consiliul de Supraveghere al societății sau pe cel al Fondului Proprietatea.
Teoretic, Ministerul Energiei va avea câștig de cauză, întrucât controlează Hidroelectrica, cu 80% din acțiuni. Practic, este mai important războiul din spatele acestor amenințări.
Cum s-a ajuns aici?
Pe 28 iunie, Ministerul Energiei a transmis, printr-un comunicat, că Fondul Proprietatea blochează luarea de decizii în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, prin neprezentarea la ședințe a reprezentantului FP, Oana Truță. La acel moment, în urma demisiei a doi membri numiți de Ministerul Energiei, CS-ul Hidroelectrica rămăsese cu doar 5 membri din 7, cvorumul de ședință necesar fiind tot de 5 persoane.
Printre deciziile care nu au putut fi luate din această cauză s-a numărat numirea noului directorat al companiei, după expirarea mandatului fostei conduceri executive. Ulterior, Oana Truță și-a dat la rândul său demisia din Consiliul de Supraveghere.
Pe 3 iulie, în urma unei hotărâri a AGA companiei, au fost numiți 3 membri CS, pentru completarea componenței Consiliului. Din partea FP a fost propusă și votată aceeași Oana Truță.
După 2 zile, pe 5 iulie, CS-ul Hidroelectrica, întrunit în formulă de cvorum, i-a numit ca membri ai directoratului Hidroelectrica pe Bogdan Badea, fost secretar de stat la Ministerul Energiei și director în cadrul societății, Mihai Zdru, fost director în cadrul operatorului de transportat de energie Transelectrica, și Marian Bratu, director al departamentului mentenanță din Hidroelectrica. Fondul Proprietatea a contestat imediat numirile.
”Nu s-a desfășurat un proces de selecție transparent și competitiv, iar majoritatea membrilor Consiliului de Supraveghere au acționat neprofesionist, propunând ad-hoc candidați în timpul ședinței Consiliului de Supraveghere. Fiecare candidat a fost recomandat de cate un membru diferit al Consiliului de Supraveghere, fără a se ține cont de activitățile de baza ale companiei, ceea ce a condus la un Directorat compus din trei membri fără experiență dovedită în domeniul producției de hidroenergie sau al comerțului cu energie electrică, care nu va putea, prin urmare, gestiona activitățile principale ale companiei”, se arăta într-un comunicat al FP din 7 iulie.
Ulterior, tot în cursul lunii iulie, FP a solicitat convocarea unei AGA a Hidroelectrica pe 31 august la care să fie revocate hotărârile din 5 iulie ale Consiliului de Supraveghere al societății, prin care a fost numit un nou directorat, dar și inițierea unei acțiuni în răspundere împotriva acelor administratori care au aprobat atunci numirea noilor membri ai directoratului, numire ilegală, potrivit FP. Reprezentanții Ministerului Energiei în Consiliu erau atunci, ca și acum, Ioana Andreea Lambru, Laurențiu Dan Tudor, Horia Marian Gămbuțeanu, Andreea Negru Ciobanu și Karoly Borbely.
Lucrurile nu s-au oprit aici. Pe 26 iulie, FP a acuzat public Ministerul Energiei că vrea să schimbe conținutul contractelor de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al societății pentru a permite numirea ca membri în Consiliu a două persoane cu funcții de conducere la companii energetice concurente, OMV Petrom și Electrocentrale București (ELCEN), respectiv Radu Cojocaru și Dan Laurențiu Tudor. De altfel, Radu Cojocaru, deși a fost numit, nu și-a preluat încă mandatul în CS.
Ministerul a negat a doua zi acuzația și a transmis că acțiunile și reacțiile Fondului au drept cauză faptul că FP este nemulțumit că nu și-a putut numi oameni agreați la conducerea executivă a Hidroelectrica.
Luna aceasta, Ministerul Energiei a trecut la contraatac și a cerut recent completarea ordinii de zi a AGA din 31 august cu un nou punct, în oglindă cu solicitarea FP: aprobarea inițierii de către Hidroelectrica a unei acțiuni în răspundere împotriva Oanei Truță, reprezentantul Fondului în Consiliul de Supraveghere.
După care, luna viitoare, pe 18 septembrie, ar trebui să aibă loc o nouă AGA la Hidroelectrica, la care să se aprobe declanșarea procedurii de selecție a unor noi reprezentnți ai statului în Consiliul de Supraveghere, în baza legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Procedura de achiziție a serviciilor de head-hunting necesare în acest scop a fost organizată în mare grabă de Ministerul Energiei, acesta așteptând oferte de la firmele de recrutare interesate până vineri, 18 august.
Acționarii Hidroelectrica i-au reales în Consiliul de Supraveghere, pe 3 august, pe aceiași membri provizorii, pentru încă patru luni, respectiv pe Ioana-Andreea Lambru, Radu-Spiridon Cojocaru, Karoly Borbely, Laurențiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gâmbuțeanu, Andreea Negru-Ciobanu și Oana Truță. FP s-a declarat nemulțumită de membrii CS provizorii impuși de Ministerul Energiei încă de la data numirii lor inițiale, în aprilie.
Tot pe 3 august, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat că Guvernul vrea acum să listeze doar 10% din acțiunile Hidroelectrica și doar ulterior să pună pe bursă încă 5% din titluri, așteptând la acest moment concluziile consorțiului de listare.
"Vom adopta o hotărâre de guvern prin care vom modifica un singur lucru: procentul de listare. Nu vom modifica metoda, doar procentul de listare, în sensul că, de la 15% inițial, dorim acum doar 10%, pentru a vedea cum se manifestă în piață Hidroelectrica ca și companie listată și să avem posibilitatea, la un moment ales de stat, să se listeze restul de 5%", a spus Petcu.
Metodologia de privatizare decisă în 2013 prevedea majorarea capitalului social al Hidroelectrica prin emiterea de acțiuni noi reprezentând 15% din capital, banii plătiți de cumpărătorii acțiunilor intrând astfel în conturile companiei. La un moment dat s-a pus problema schimbării acestei metode de privatizare, astfel încât Ministerul Energiei să-și vândă direct pe bursă o parte din deținere, pentru ca banii obținuți să ajungă la bugetul de stat.
Compania a raportat un profit brut de 744 milioane lei pe primele cinci luni ale anului, cu 26% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2016. Cifră de afaceri înregistrată în primele cinci luni ale acestui an a fost 1,436 miliarde de lei, față de 1,296 miliarde de lei în perioadă similară a anului trecut, crescând cu 11%. Producția de energie electrică în intervalul ianuarie-mai din acest an a fost de aproximativ 6,5 TWh, față de 7 TWh realizați în aceeași perioadă a anului 2016.
