Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, încearcă pentru a treia oră consecutiv, în mai puțin de 2 ani, să-și cumpere și instaleze un sistem de monitorizare seismică de structuri care să transmită automat în timp real un semnal de alarmă către camerele de comandă ale unității de producție de energie în caz de cutremur major, la atingerea unui anumit nivel de accelerație seismică, semnal în urma căruia dispecerii Nuclearelectrica să ia decizia de oprire manuală a celor două reactoare ale centralei, în caz că acestea nu se opresc automat.
SNN a lansat o nouă procedură de achiziție publică simplificată pentru un "Sistem de monitorizare structuri ale unităṭilor U1 și U2 pentru asigurare semnal în baza căruia se ia decizia de declanșare manuală a centralei (U1 si U2) ȋn caz de cutremur sever".
Precedentele două, inițiate în mai 2021 și iulie 2022, au fost anulate de către companie, după ce a primit numai oferte ″inacceptabile și/sau neconforme″, potrivit datelor SEAP. Ofertanții au fost atunci compania elvețiană GeoSIG, britanicii de la Sensonics (având drept subcontractant firma românească Energotech) și românii de la MATE-FIN SRL (cu terț susținător și subcontractant societatea elvețiană Syscom Instruments).
A treia procedură de achiziție are o valoare estimată de circa 1,8 milioane lei plus TVA. Ofertele sunt așteptate până pe 21 februarie, iar evaluarea lor va dura până în vară. Modele posibile de sisteme de monitorizare. Sursă: https://www.geosig.com/
Achiziția este parte a ansamblului de măsuri antiseism implementate de Nuclearelectrica la Cernavodă de mai mulți ani, ca urmare a dezastrului nuclear de la Fukushima din Japonia din urmă cu 10 ani, provocat de un cutremur cu magnitudine de 9 grade pe scara Richter. Cutremurul din România din 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade.
"În urma evenimentelor de la Fukushima și a cerințelor Comisiei Europene, a fost prevăzută o acțiune prin care Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a completat legislația în domeniul nuclear pentru a include cerințe privind oprirea unităților nucleare în caz de seism. Având în vedere că actualul Sistem de Monitorizare Seismică a Structurilor (SMSS) nu a fost proiectat pentru a fi utilizat în decizia de a opri centrala după un eveniment seismic, au fost analizate din punct de vedere tehnico-economic soluțiile posibile pentru implementarea acestei cerințe, rezultând ca optimă instalarea unui sistem independent, calificat seismic DBE B (capabil să funcționeze în timpul și după un cutremur sever – n.r.), care să asigure un semnal de alarmare dedicat pentru oprirea manuală a unităților", se arată în caietul de sarcini al procedurii de achiziție.
Sistemul de monitorizare va fi format în principal din 4 senzori de structuri de tip accelometre triaxiale cu capacitate de prelucrare, afișare și stocare de date seismice în timp real, un panou de achiziție de date cu componente hardware și software, circuite de semnal și alimentare, precum și surse de alimentare cu curent electric neîntreruptibile.
"Sistemul de monitorizare seismică va furniza în orice moment accelerațiile locale monitorizate de senzori (on-line). În cazul unui eveniment seismic, spectrele mișcării seismice sunt detectate de către senzorii de structură, prelucrate în timp real și transformate în frecvențe și accelerații. Frecvențele și accelerațiile se vor compara online (în timp real) cu spectrele cutremurului de amplasament SDE (Site Design Earthquake), care corespund valorii de vârf a accelerației în câmp liber (peak ground acceleration) pga=0,1g. Valorile măsurate și înregistrate de senzori constituie date de intrare pentru o unitate de alarmare (...) care va afișa în orice moment de timp parametrii măsurați de fiecare senzor și va fi setată să transmită un semnal către camerele de comandă la depășirea valorii vârfului de accelerație la nivelul solului de 0,1g", se mai menționează în documentul citat.
Proiectul va avea 6 etape, respectiv fabricarea componentelor sistemului de monitorizare, testele de acceptare la fabricant ale ansamblului hardware-software, montajul sistemului la reactoarele de la Cernavodă, asistență tehnică la punerea sa în funcțiune, instruirea personalului Nuclearelectrica pentru întreținerea și exploatarea sistemului de monitorizare, precum și furnizarea de servicii de suport tehnic pe durata contractului.
Sursă: https://www.geosig.com/
În februarie 2021, Nuclearelectrica a încheiat un contract în valoare de peste 1,6 milioane lei plus TVA cu compania canadiană Kinetrics pentru ″Servicii de inginerie pentru întocmirea Planului de Răspuns la Seism al CNE Cernavodă și a Manualului de Program al Planului de Răspuns″. Planul conține toate acțiunile necesare ce ar trebui să fie întreprinse după un eventual cutremur care ar fi resimțit pe amplasamentul centralei, în funcție de intensitatea acestuia.
Canadienii sunt specializați în management de proiect, inginerie, consultanță tehnică și servicii de siguranță pentru industria nucleară civilă, ei întocmind și actualizarea studiului de fezabilitate al proiectului construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Planul de răspuns la seism al Nuclearelectrica definește structurile, sistemele, echipamentele și componentele (SSEC) care trebuie verificate în detaliu în funcție funcție de intensitatea cutremurului, acțiunile, inspecțiile și evaluările care trebuie întreprinse, precum și structura organizatorică necesară pentru aceste evaluări.
"Cutremurul maxim posibil estimat pentru România generează o accelerație maximă în plan orizontal la nivelul solului de 0,18 g și poate fi asociat unui seism cu magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter în zona Vrancea. CNE Cernavodă a folosit ca bază de proiectare un cutremur cu o frecvență de apariție de 1/1000 ani, care poate genera o accelerație pe amplasament de 0,2 g, iar în urma evaluării a rezultat că structurile și echipamentele rezistă la accelerații pe amplasament peste 0,4 g (pentru un cutremur cu frecvență de apariție de 1/20000 ani) fără pierderea funcțiilor fundamentale de securitate nucleară și deci nu au fost identificate “puncte slabe” nici în cazul unor cutremure cu o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter", se arată într-un document din 2012 al Comisiei Naționale pentu Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) cu privire la testele de stres derulate la centrala Cenavodă după dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011.
În plus, potrivit rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și Institutului pentru Cercetări Energetice (EPRI – Electrical Power Research Institute), funcțiile de securitate ale unităților nucleare de la Fukushima au devenit indisponibile din cauza valului tsunami generat de cutremurul din 2011, nu din cauza seismului în sine.
"Cel mai apropiat bazin de apă care poate genera valuri post-seismice (tsunami) este Marea Neagră, aflata la 60 de kilometri distanță față de centrală. Canalul Dunăre - Marea Neagră face legătura între fluviul Dunărea și Marea Neagră. Posibilitatea de influență a fost analizată, concluzia fiind că securitatea nucleară a CNE Cernavodă nu poate fi afectată de aceste fenomene", se arată în raportul de securitate al centralei Cernavodă din noiembrie 2018.
