Cele 9 proiecte au o valoare totală însumată de peste 1,4 miliarde lei, din care 373,3 milioane lei urmau să fie acoperiți din PNRR (134,3 milioane lei prin granturi și aproape 239 milioane lei prin împrumuturi).
Autoritățile nu au dezvăluit identitatea beneficiarilor, însă, potrivit informațiilor Profit.ro, cel mai mare dintre proiectele salvate este cel de construire a unui parc fotovoltaic cu putere instalată de 130 MW în județul Giurgiu, de către compania Copper Beech Urban Development, a antreprenorului britanic de origine indiană, fost europarlamentar, Dinesh Dhamija. Valoarea investiției este de peste 745 milioane lei, din care 74,6 milioane lei finanțare PNRR.
Pe locul 2 vine proiectul de ridicare a unei fabrici de panouri fotovoltaice, la Bârlad, cu capacitate de 1.500 MWh pe an, al firmei Heliomit SRL, controlată și condusă de Tudor Mihăilă (25 de ani), care este și manager de dezvoltare de business la compania avicolă Rosavis Prod din Roșiești, județul Vaslui, a familiei sale. Investiția este de 292,5 milioane lei, cu finanțare PNRR de 163,7 milioane lei.
Ca valoare, se mai remarcă un proiect de unitate de generare de energie regenerabilă (investiție de peste 197 milioane lei, cu finanțare PNRR de 37,3 milioane lei), unul de producție de hidrogen verde de 5,99 MWh2out (investiție de 106,1 milioane lei, finanțare PNRR de 75,2 milioane lei) și încă unul de producție de energie regenerabilă (investiție de peste 42 milioane lei, finanțare PNRR de 12,8 milioane lei).
Contractele de finanțare pentru cele 9 proiecte au fost suspendate unilateral în baza unei ordonanțe de urgență din august, care stipulează că sunt supuse suspendării cele aferente proiectelor PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate și/sau obținerea de avize și autorizații, iar procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor sau, după caz, a ordinului de începere a contractului de proiectare și execuție.
Ulterior, însă, la începutul lunii în curs, legea de aprobare a OUG a adăugat prevederea potrivit căreia, prin excepție, în scopul eficientizării și accelerării implementării investițiilor, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor care fac obiectul renegocierii PNRR, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și/sau investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Ministerului Finanțelor, Guvernul poate aproba continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare aferente investițiilor rămase în PNRR.
″Luând în considerare că aceste tipuri de investiții au o complexitate tehnică ridicată, din analiza efectuată de către Ministerul Energiei, finalizarea acestora în termenul de implementare PNRR, în condițiile menținerii suspendării contractelor de finanțare, devine imposibilă, atrâgând, după sine, penalizările aferente pentru neîndeplinirea satisfăcătoare a țintelor.
Mai mult decât atât, pentru toate cele 9 contracte de finanțare, continuarea activităților de către beneficiari pe perioada suspendării este afectată de prevederile contractuale conform cărora, pe întreaga perioadă de suspendare, cheltuielile efectuate nu sunt eligibile, acestea neputând fi incluse în cererile de transfer.
În plus, transferul integral al riscului financiar asupra beneficiarilor, prin lipsa fluxurilor de numerar pentru achiziția echipamentelor și executarea lucrărilor, conduce la blocarea lanțurilor de aprovizionare și la întârzieri în execuția lucrărilor și la imposibilitatea onorării obligațiilor contractuale față de furnizori și antreprenori″, se arată în memorandumul inițiat de Ministerul Energiei și aprobat ieri de Guvern.
Potrivit sursei citate, în contextul în care proiectele care se vor deblocate contribuie direct la atingerea țintelor asumate de România, menținerea suspendării contractelor de finanțare generează riscuri semnificative, atât din punct de vedere financiar, cât și instituțional:
- Riscul aplicării de corecții financiare sau penalități din partea Comisiei Europene, ca urmare a neîndeplinirii țintelor asumate;
- Riscul afectării angajamentelor internaționale ale României în domeniul tranziției energetice, al eficienței energetice și al decarbonizării economiei;
- Riscul juridic derivat din eventuale litigii între beneficiari și Ministerul Energiei privind imposibilitatea executării contractelor;
- Riscul economic derivat din blocarea contractelor în sectoare strategice, cu impact direct asupra mediului de afaceri, ocupării forței de muncă și lanțului de producție în domeniul energetic.
″Astfel, în vederea asigurării atingerii țintelor menționate mai sus, este necesară continuarea implementării contractelor de finanțare aferente investițiilor rămase în Planul Național de Redresare și Reziliență, așa cum acesta a rezultat în urma renegocierii și aprobării sale de către Comisie în luna octombrie 2025.
În ceea ce privește necesarul de finanțare, precizăm faptul că la nivelul bugetului aprobat pentru Ministerul Energiei în anul 2025 au fost prevăzute credite bugetare pentru realizarea plăților planificate în anul curent la nivelul celor 9 contracte de finanțare. Referitor la plățile planificate pentru anul 2026 în cadrul contractelor de finanțare menționate anterior, facem precizarea că acestea vor fi avute în vedere în planificarea bugetară aferentă anului 2026, atât pe componenta de grant, cât și pe cea de împrumut.
(...) se propune continuarea implementării contractelor de finanțare menționate și continuarea implementării proiectelor în condițiile contractuale inițiale, cu respectarea prevederilor legale. Reluarea implementării proiectelor va permite reînceperea activităților de achiziție și execuție, evitarea întârzierilor suplimentare și reducerea riscurilor de neconformitate în raport cu termenele și indicatorii asumați prin PNRR″, se mai spune în Memorandum.
Sursă: SGG
