România poate deveni un important punct regional pe piața gazelor din regiune în urma semnării unui Memorandum de Înțelegere de către operatorii de transport DESFA (Grecia), Bulgartransgaz (Bulgaria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), ICGB (Bulgaria) și operatorul terminalului LNG de la Alexandroupolis, Gastrade (Grecia) în scopul realizării Coridorului vertical, care va permite fluxuri bidirecționale de gaze naturale de la nordul la sudul Europei de Est și invers.
De ce este important: Dacă va fi realizat, noul Coridor vertical va permite tranzitul unor fluxuri importante de gaze prin România (prin gazoductul BRUA) de la terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia (Revithoussa - funcțional, Alexandroupolis și Volos, în construcție) către Europa Centrală, cu importante capacități de înmagazinare, și invers.
Mai este important: De pe 1 decembrie, prin România tranzitează deja gaz din Grecia, via Bugaria, către Ucraina și Republica Moldova, acesta fiind primul flux în pe direcția sud-nord a fostului Coridor Transbalcanic.
Semnarea Memorandumului de Înțelegere a avut loc în contextul celui de-al 22-lea Summit mondial al GNL, organizat la Atena, găzduit de DESFA.
"Consolidarea colaborării Coridorului vertical este o modalitate de a debloca potențialul GNL de a ajunge pe piețele situate de-a lungul coridorului, deoarece infrastructura de la nord la sud și de la sud la nord este foarte critică", a declarat Maria Rita Galli, Director General DESFA.
Traseul Coridorului Vertical și companiile semnatare ale memorandumului
Ion Sterian, Directorul General al Transgaz, susține că “acest nou Memorandum de Înțelegere urmează celui semnat în 2016 și reînnoit în 2019 și se bazează pe colaborarea dintre părțile semnatare, OTS și Gastrade, pentru construirea infrastructurii de gaze și a interconexiunilor dintre țări. De exemplu, în România, am finalizat coridorul BRUA pentru a asigura securitatea aprovizionării Balcanilor într-un procent mare. Fiind compania cu cea mai mare infrastructură regională de gaze, Transgaz are posibilitatea de a transporta 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an."
În vara anului trecut, relua o discuție mai veche privind modul în care autoritățile bulgare și cele elene tratează realizarea interconectorului dintre rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care ar permite României accesul la alte surse de gaze decât cele rusești, respectiv azere sau LNG.
“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană - n.r.), finanțat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, declara Sterian.
În luna februarie, și premierul Nicolae Ciucă i-a cerut omologului său bulgar Kiril Petkov, în cadrul unei convorbiri telefonice, urgentarea finalizării lucrărilor de construire a conductei care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale Bulgariei și Greciei, care, odată pusă în funcțiune, ar permite României să își diversifice sursele de import de gaze cu livrări din Azerbaijan și din transporturi maritime de gaze naturale lichefiate (LNG), reducându-și astfel dependența de gigantul rus de stat Gazprom.
Presiunile părții române, dar și faptul că Gazprom nu mai alimentează cu gaz Bulgaria, par a fi dat rezultate.
"Noi eram veriga lipsă a acestui coridor, astfel că acest Memorandum de înțelegere are mult mai mult sens în ceea ce privește securitatea energetică și diversificarea surselor“, spune Teodora Georgieva, Director Executiv al Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria (ICGB), pentru CEENERGYNEWS. "ICGB joacă un rol foarte important nu doar în cadrul Coridorului, ci și în ceea ce privește terminalele GNL de la Revithoussa și Alexandroupolis. Interconectorul a început să funcționeze la timp, în luna octombrie, contribuind la diversificarea energetică a regiunii și în special a Republicii Moldova.”, susține oficialul bulgar.
Transgaz a avut probleme în trecut nu numai cu partea bulgară, ci și cu cea maghiară. "Meciurile" România-Ungaria pe teme gaziere sunt mai vechi și s-au purtat inclusiv pe tema prelungirii BRUA până în Austria, idee refuzată de partea maghiară, după cum a relatat pe larg Profit.ro aici sau aici.
"FGSZ a lucrat încă din 2016 la elementele de pe teritoriul maghiar ale proiectului, creșterea deja realizată a capacității la punctul de interconectare româno-maghiar fiind, de asemenea, parte a acestuia. FGSZ continuă să lucreze la elementele planificate ale Coridorului vertical, care vor crește posibilitățile de a ajunge la surse alternative și de a spori securitatea aprovizionării în regiunea noastră, într-un moment în care Europa are nevoie de aceasta mai mult ca oricând", a afirmat János Fehér, membru în Consiliul de Administrație al FGSZ.
Prin semnarea Memorandumului de Înțelegere, companiile și-au reafirmat angajamentul - atât în comun, cât și individual - față de dezvoltarea proiectelor de interes comun (PCI) și a altor proiecte necesare pentru implementarea Coridorului Vertical. Memorandumul de înțelegere va fi valabil timp de trei ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an.
Acordul se bazează pe Memorandumul de înțelegere/Declarația comună semnată de miniștrii energiei din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria pentru dezvoltarea "coridorului vertical" de gaze naturale în cadrul reuniunii CESEC care a avut loc la Budapesta la 8 septembrie 2016.
Operatorii de transport semnatari vor explora specificațiile tehnice ale noilor conexiuni, conducte, interconectări sau orice consolidări ale rețelelor naționale, dezvoltând proiectele planificate în regiune ținând cont de strategiile și politicile energetice ale UE, precum și de evoluțiile relevante de pe piața regională a gazelor naturale.
În plus, companiile au convenit că Memorandumul în cauză va constitui baza unei cooperări intensive în viitor, în ceea ce privește posibilitatea de a construi infrastructura necesară pentru transportul gazelor naturale către țările de tranzit și către piața UE din Grecia, prin Bulgaria, România și Ungaria și invers.
De asemenea, companiile au convenit să depună eforturi rezonabile pentru a realiza un parteneriat neexclusiv pe termen lung pentru dezvoltarea sistemelor de conducte din cele patru țări și să inițieze discuții privind aspectele de reglementare și economice în vederea punerii în aplicare a coridorului vertical. În cele din urmă, companiile au convenit să solicite, dacă este cazul și relevant, sprijinul și îndrumarea Comisiei Europene.
