Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
"Organizațiile pe care le reprezentăm s-au reunit cu această ocazie și propun majorității guvernamentale care se creează în aceste zile și care discută programul de guvernare prioritizarea unuia dintre cele mai importante sectoare pentru economia României prin alocarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor. Această sumă nu este aleasă întâmplător, ci este echivalentă cu proporția de emisii de gaze cu efect de seră ce revine sectorului clădirilor. Acestea produc 36% din aceste emisii, așa că ar trebui să îi revină cel puțin 4 miliarde din cele 11,3 miliarde rezervate României pentru proiecte cu impact asupra reducerii emisiilor de carbon conform Pactului Ecologic European (Green Deal). Redimensionarea sumei puse în discuție în prezent, care este de doar 1.2 miliarde de euro, ar trebui să fie un obiectiv major, atât prin prisma obligațiilor europene și naționale pe care ni le-am asumat, cât și pentru că investițiile în renovările de clădiri returnează cele mai multe beneficii economice, sociale și de mediu precum crearea rapidă de noi locuri de muncă, relansarea economică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform Comisiei Europene și Agenției Internaționale pentru Energie (IEA)", se arată într-o scrisoare deschisă a organizațiilor respective.
Acestea sunt organizația antreprenorilor în construcții ARACO, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, ROENEF, asociație reprezentativă din domeniul eficienței energetice în clădiri, Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER), Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR), Asociația Producătorilor și Importatorilor de Vată Minerală din România, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România, Asociația Cluster pRO nZEB (clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero), QETICS - Asociația Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS (ETICS – sisteme de termoizolație compozită exterioară) și think-tankul specializat în politici de energie Energy Policy Group.
Organizațiile semnatare menționează că IEA, în raportul său referitor la redresarea sustenabilă în perioada pandemiei, precizează faptul că “cele mai multe locuri de muncă noi vor proveni din măsuri pentru renovarea clădirilor și alte măsuri de eficiență energetică” și că același raport subliniază că asemenea investiții vor genera locuri de muncă rapid și le vor crea pe plan local, nu le vor internaționaliza.
Alt argument este acela potrivit căruia Comisia Europeană recomandă, în Ghidul referitor la Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, prioritizarea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor ca instrument esențial pentru relansarea economică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, Pactul Ecologic European are ca element esențial “Valul de renovare a clădirilor”, fără care nu se pot atinge obiectivele climatice pentru anii 2030 și 2050 la nivel european, iar România trebuie să respecte prevederile sale și să crească substanțial rata de renovare a clădirilor.
Autorii scrisorii deschise mai arată că Consiliul European a adoptat recent ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55%, un obiectiv ridicat și care poate fi atins doar prin investiții în eficiența energetică a clădirilor, în condițiile în care acestea sunt responsabile de consumul a 40% din energie și de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
"România are un nivel extrem de scăzut al alocărilor de bani pentru clădiri comparativ cu nivelul european. Spre exemplu, Bulgaria alocă 1,5 miliarde pentru eficiența energetică prin PNRR, în condițiile în care are o populație de aproximativ 3 ori mai mică. Nu în ultimul rând, dorim să subliniem faptul că România, conform obligațiilor asumate prin Strategia Națională de Renovare, va trebui să investească aproximativ 13 miliarde de euro în eficiența energetică a clădirilor până în 2030 pentru a-și atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția la o economie neutră din punct de vedere climatic. Este un obiectiv natural să folosim măcar 4 miliarde din fondurile puse la dispoziție prin PNRR pentru a acoperi o parte din investiția necesară", se spune în scrisoare.
De asemenea, organizațiile semnatare atenția asupra faptului că în PNRR ar trebui inclusă și finanțarea reducerii consumului de energie în casele unifamiliale, care lipsește din primul proiect pus în discuție, astfel încât fondurile pentru imobile să nu fie rezervate exclusiv clădirilor publice și blocurilor de locuințe.
"Ne arătăm încrederea că Guvernul va sprijini și renovarea energetică a acestui tip de clădiri, mai ales că în 2020 a fost creat primul program național de reducere a consumului energetic în această categorie de clădiri, Casa Eficientă Energetic, implementat de Administrația Fondului pentru Mediu", se mai spune în scrisoarea deschisă.
