Nord Stream 2, divizia elvețiană a grupului rus Gazprom, poate contesta rwglementarea Uniunii Europene care cere ca producătorii de gaze naturale să fie separați de operatorii conductelor, a afirmat un consilier al Curții Europene de Justiție, transmite Reuters.
Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI.
Gazprom deține Nord Stream 2 și va fi furnizorul de gaze al conductei dintre Rusia și Germania, finalizată luna trecută, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Opinia juristului general Michal Bobek, dacă va fi confirmată de Curtea Europeană de Justiție, ar putea ajuta compania rusă în conflictul de lungă durată cu blocul comunitar.
Confirmarea ar oferi o nouă cale pentru Nord Stream 2 în bătălia sa juridică pentru creșterea livrprilor de gaze către Germania. Problema are o importanță majoră pentru Europa, unde prețurile gazelor sunt în crșetere puternică.
Directiva UE pentru gaze are rolul să asigure o concurență corectă pe piață și să împiedice companiile să obstrucționeze accesul competitorilor la infrastructură.
"Nord Stream 2 poate contesta în fața instanțelor UE directiva care extinde domeniul de aplicare al Directivei privind gazele la conductele care leagă UE de țările terțe. Adoptarea directivei a modificat poziția juridică a Nord Stream 2 AG, care, în plus, a fost singura companie efectiv afectată de acel act juridic", a spus Bobek.
Curtea de Justiție, care urmează astfel de opinii neobligatorii în patru din cinci cazuri, se va pronunța în următoarele luni.
Operatorul Nord Stream 2 a afirmat că regula UE, modificată în 2019, vizează oprirea conductei. Anul trecut, o instanță de nivel inferior a respins o contestație din partea operatorilor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 împotriva regulii.
Rusia a afirmat miercuri că nu a contribuit la creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa, unde redresarea cererii, nivelurile scăzute ale stocurilor și oferta mai mică pe piața spot au contribuit la criza de pe piața energiei.
