Proiectul de buget pe 2018 al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, prevede alocarea sumei de 5 milioane lei la cheltuieli pentru investiții, sumă care va putea fi utilizată pentru majorarea capitalului social al Hidro Tarnița SA, compania însărcinată cu proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești.
Operațiunea trebuia efectuată încă de anul trecut, suma respectivă fiind prinsă în bugetul SAPE pe 2017, însă nu a fost avizată de toate instituțiile responsabile. Hidro Tarnița este deținută în proporție de peste 99% de SAPE, o participație marginală având și Complexul Energetic Hunedoara, controlat integral de același minister al Energiei.
Astfel, proiectul de buget al SAPE pe anul în curs prevede "cuprinderea în “Programul de investiții, dotări și surse de finanțare” aferent anului 2018 a sumei de 5.000 mii lei reprezentând cheltuieli pentru investiții care vor putea fi utilizate pentru majorarea capitalului social al societății Hidro Tarnița SA. Operațiunea de majorare a capitalului social al societății Hidro Tarnița SA și efectuarea cheltuielilor aferente se vor realiza în condițiile ce vor fi aprobate prin Memorandum de către Guvern", se menționează în nota de fundamentare a draftului de buget.
Documentul estimează că SAPE va înregistra în 2018 un profit de 11,58 milioane lei, în urma unor venituri de 31,77 milioane lei și a unor cheltuieli de 20,18 milioane lei. Compania nu și-a publicat încă rezultatele pe 2017.
După cum a relatat deja Profit.ro, SAPE vrea să angajeze un consultant financiar care să efectueze așa-numitul test al operatorului economic privat în economia de piață (OEP) ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Hidro Tarnița SA. Testul operatorului economic privat în economia de piață a fost conceput de către autoritățile UE și are ca scop identificarea ajutoarelor de stat "camuflate" sub formă investiții publice, în special în cazul aporturilor și majorărilor de capital.
Timp de 2 ani, în perioada august 2014 – august 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești. În urma etapei de precalificare, au rămas în cursă trei consorții formate din companii din China, respectiv Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În septembrie 2017, însă, Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița, luând în calcul inclusiv implementarea acestuia prin metoda parteneriatului public-privat. În programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționează că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, iar scopul ei este echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, dar și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Unii experți în energie susțin însă că prioiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției sunt estimate la peste 1 miliard de euro.
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpușteni.
Acestea constau în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuțiile, plățile, bonificațiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române". De asemenea, aceste hidrocentrale ar urma să-și vândă energia la tarife reglementate, aprobate de ANRE, care să asigure recuperarea tuturor costurilor.
Potrivit Guvernului, sprijinirea investițiilor în construirea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcționarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) și redarea acesteia în sistem în perioadele de consum maxim (prin funcționarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).
