Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 3 miliarde euro, echivalentul a 15,22 miliarde lei , notificată de România, menită să sprijine instalațiile eoliene onshore și solare fotovoltaice în vederea promovării tranziției către o economie „zero net”.
Astfel, Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde euro, echivalentul a 15,22 miliarde lei în sprijinul instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică,în vederea promovării tranziției către o economie „zero net”, în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde.
Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, care a fost instituit cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili.
Măsura notificată de România
România a notificat Comisiei, în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție, o schemă de ajutor în valoare de 3 miliarde lei (15,22 miliarde lei) pentru sprijinirea instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică.
Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcție și exploatare a unor instalații noi de producere de energie electrică din (i) surse solare fotovoltaice și (ii) din surse eoliene onshore.
Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitație competitivă și va lua forma unui contract bidirecțional pentru diferență. Prețul de exercitare va fi stabilit prin procedurile de ofertare („pay-as-bid”, plată corespunzătoare prețului oferit), iar prețul de referință va fi calculat ca medie lunară ponderată în funcție de producție a prețului de piață al energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare.
Atunci când prețul de referință este mai mic decât prețul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăți egale cu diferența dintre cele două prețuri. În schimb, atunci când prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferența autorităților române. Prin urmare, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate și asigură în același timp faptul că beneficiarii nu sunt supracompensați pentru perioadele în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare.
Comisia a constatat că schema de ajutoare notificată de România îndeplinește condițiile prevăzute în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Mai precis, ajutorul (i) va fi acordat printr-o procedură de licitație competitivă și (ii) va fi acordat înainte de data de 31 decembrie 2025. În plus, ajutorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții menite să limiteze denaturările nejustificate ale concurenței și face, de asemenea, obiectul unor garanții menite să asigure faptul că există suficienți participanți la procedura de licitație competitivă.
Comisia a concluzionat că schema notificată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru accelerarea tranziției verzi și facilitarea dezvoltării anumitor activități economice care sunt importante pentru punerea în aplicare a Planului REPowerEU și a Planului industrial al Pactului verde, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile prevăzute în Cadrul temporar de criză și de tranziție.
Având în vedere aceste considerente, Comisia Europeană a aprobat măsura de ajutor în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
La 9 martie 2023, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză și de tranziție cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru tranziția la o economie „zero net”, în concordanță cu Planul industrial al Pactului verde. Cadrul modifică și prelungește în parte cadrul temporar de criză adoptat la 23 martie 2022, permițând statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, mai arată sursa citată.
Cadrul temporar de criză și de tranziție a fost modificat la 20 noiembrie 2023 pentru a prelungi cu șase luni un număr limitat de secțiuni ale cadrului, cu scopul de a oferi un răspuns în contextul crizei rezultate ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a creșterii fără precedent a prețurilor la energie.
Cadrul temporar de criză și de tranziție, astfel cum a fost modificat, prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
- cuantumuri limitate ale ajutoarelor (secțiunea 2.1), acordate sub orice formă, până la 30 iunie 2024, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contrasancțiunile ulterioare, cu o valoare de până la 280 000 EUR în sectorul agriculturii, de până la 335 000 euro în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 2,25 milioane euro în toate celelalte sectoare;
- sprijin de lichiditate sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate (secțiunile 2.2 și 2.3): în cazuri excepționale și sub rezerva unor garanții stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitățile lor de tranzacționare, garanții publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanție financiară nefinanțată contrapărților centrale sau membrilor compensatori. Aceste secțiuni se aplică numai până la 31 decembrie 2023 și nu au fost modificate;
- ajutoare prin care sunt oferite compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie (secțiunea 2.4): ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, în principiu până în iunie 2024, le vor oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special întreprinderilor mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a prețurilor la gaze și energie electrică. Cuantumul ajutoarelor individuale poate fi calculat pe baza consumului anterior sau actual, ținând seama de necesitatea de a menține stimulentele de piață în vederea reducerii consumului de energie și a asigurării continuității activităților economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin în mod flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie afectate în mod deosebit de această situație, sub rezerva unor garanții menite să evite supracompensarea și să stimuleze reducerea amprentei de carbon în cazul ajutoarelor al căror cuantum depășește 50 de milioane euro. De asemenea, statele membre sunt invitate să aibă în vedere, în mod nediscriminatoriu, introducerea unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării. Informații suplimentare privind posibilitățile de sprijin în cazul unor prețuri ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;
- măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile (secțiunea 2.5): statele membre pot institui scheme de investiții în toate sursele regenerabile de energie, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de ofertare simplificate care pot fi organizate rapid și care să prevadă, totodată, garanții suficiente pentru protejarea unor condiții de concurență echitabile. În special, statele membre pot prevedea scheme de ajutor pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic național specific. Condițiile de acordare a ajutoarelor pentru proiectele mici și tehnologiile mai puțin mature, cum ar fi hidrogenul din surse regenerabile, au fost simplificate prin renunțarea la condiția organizării unei proceduri de licitație competitivă, sub rezerva prevederii anumitor garanții. Ajutorul poate fi acordat în cadrul acestor scheme până la 31 decembrie 2025; după această dată, se vor aplica în continuare normele obișnuite privind ajutoarele de stat, în special dispozițiile relevante din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu;
- măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale (secțiunea 2.6): pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului electrolitic și produs din surse regenerabile cu respectarea anumitor condiții, existând posibilități sporite de sprijinire a decarbonizării proceselor industriale prin trecerea la combustibili pe bază de hidrogen. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi scheme de ajutor bazate pe proceduri de ofertare, fie (ii) să sprijine direct proiectele, fără organizarea de proceduri de ofertare, cu prevederea anumitor limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public în cadrul fiecărei investiții. Sunt prevăzute prime complementare specifice pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluțiile deosebit de eficiente din punct de vedere energetic. În absența organizării de proceduri de ofertare, a fost prevăzută o nouă metodă mai simplă pentru a se stabili nivelul maxim al sprijinului. Ajutorul poate fi acordat în cadrul acestor scheme până la 31 decembrie 2025; după această dată, se vor aplica în continuare normele obișnuite privind ajutoarele de stat, în special dispozițiile relevante din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu (OACME);
- măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică (secțiunea 2.7), în conformitate cu Regulamentul privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, până la 31 decembrie 2023;
- măsuri menite să accelereze și mai mult investițiile în sectoare-cheie pentru tranziția către o economie „zero net” (secțiunea 2.8), favorizând sprijinirea prin investiții a fabricării unor echipamente strategice, cum ar fi bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizorii și echipamentele pentru captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, precum și a producției de componente-cheie și a producției și reciclării materiilor prime critice aferente. Mai precis, statele membre pot, până la 31 decembrie 2025, să instituie scheme de ajutor simple și eficace, prin care să ofere sprijin plafonat la un anumit procent din costurile de investiții până la o valoare nominală specifică, în funcție de localizarea investiției și de dimensiunea beneficiarului, cu posibilitatea acordării unui sprijin mai mare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru întreprinderile situate în regiuni defavorizate, astfel încât să se țină seama în mod corespunzător de obiectivele de coeziune. În plus, în cazuri excepționale, statele membre pot oferi un sprijin mai consistent întreprinderilor individuale, în cazul în care există un risc real ca investițiile să fie deturnate în afara Europei, sub rezerva anumitor garanții. Mai multe informații cu privire la posibilitățile prin care pot fi sprijinite măsurile de accelerare a tranziției către o economie „zero net” sunt disponibile aici.
Entitățile din Rusia, Belarus și Iran sancționate pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei sunt excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.
Cadrul temporar de criză și de tranziție completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.
