Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, va primi subvenții de stat de 848,6 milioane euro pentru achiziția de certificate CO2 până în 2025 inclusiv, din care 535 milioane euro anul acesta, o majorare de capital de 180 milioane euro din partea acționarului majoritar, garanții de stat pentru contractarea de credite noi de 195,8 milioane euro și iertare de datorii vechi față de stat de peste 251 milioane euro, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate azi de Guvern.
Aceste măsuri, anunțate anterior de Profit.ro, sunt posibile după ce, pe 26 ianuarie, Comisia Europeană a anunțat că a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a companiei un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde euro, într-un comunicat în care a dezvăluit și că planul de restructurare al companiei prevede "cesionarea până în 2026 a cel puțin 20% din acțiunile deținute de stat".
Potrivit Executivului, Complexul Energetic Oltenia este principalul producător de energie din România pe bază de lignit indigen, cota sa de piață fiind de circa 24%.
"Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producției a crescut până la aproape 35%", se menționează în nota de fundamentare.
Guvernul arată că reducerea capacităților pe lignit până la phase-out trebuie să fie aliniată cu creșterea regenerabilelor în sistem și punerea în operare a unor centrale noi pe gaze, cu posibilitatea utilizării gazelor verzi, pentru a atinge țintele de energie și climă în 2030 și pentru a pregăti sistemul energetic din România pentru neutralitate climatică în 2050, în acord cu Green Deal, fiind de importanță strategică pentru România să pună în operare capacități noi de producere pentru a se putea încadra în etapa de tranziție către decarbonare.
Proiectele noi ale CE Oltenia pe gaze naturale și regenerabile sunt incluse atât în PNIESC, cât și în Strategia energetică, planul de restructurare al CEO fiind prima și cea mai mare acțiune de decarbonare a sectorului de producere din România, care prevede trei etape de închidere a producției de energie electrică pe bază de lignit, cu o dată de finalizare comercială în 2030. Capacitatea instalată pe bază de lignit va fi redusă treptat de la 3.570 MW (începutul anului 2021) la 1.780 MW la sfârșitul anului 2022 și 990 MW la începutul anului 2027.
"În concluziile ultimelor analize de adecvanță a Sistemului Energetic Național (denumit în continuare SEN) realizate de CNTEE Transelectrica, în calitate de Operator de Transport și Sistem, s-a evidențiat că <închiderea activității la centralele pe cărbune, corelat cu nerealizarea grupurilor noi preconizate, are impact negativ asupra adecvanței și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa sursei primare pentru centrale electrice ( lipsă vânt/apa) și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a Rețelei Electrice de Transport și astfel SEN nu mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import>", se mai afirmă în notă.
Guvernul mai spune că, fără intervenția statului, Complexul Energetic Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achiziționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la fiecare instalație deținută și pentru restituirea certificatelor aferente cantității de energie electrică produsă în anul 2021, până la termenul limită de 30 aprilie 2022 prevăzut de legislația în vigoare.
Nu în ultimul rând, este avansat argumentul că CE Oltenia este cel mai mare operator economic din regiunea Olteniei, iar întreruperea activității sale poate avea ca efect creșterea ratei șomajului și înrăutățirea condițiilor de trai în cadrul comunităților locale.
