”Am făcut foarte multe lucruri nelalocul lor în acești ani.
Noi producem, să spunem, în total 9.000 MW în structura noastră a energiei. Cam asta este formula de echilibru dintre producție de energie și consum. Dar în acești ani, ca să poți să te conectezi în sistemul energetic, ca producător, ca stocare, am eliberat documentații, ATR-uri (avize tehnice de racordare – n.red.), pentru 77.000 MW.
Deci gândiți-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiții în domeniul energetic. Dacă mâine ai de făcut o stație de stocare în România, nu te poți conecta, pentru că tot terenul este ocupat și aceste investiții, parte sunt făcute de oameni serioși, dar cea mai mare parte sunt investiții de tip speculativ, de tip băieții deștepți, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiție, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile. Asta trebuie să spargem”, a spus Bolojan, la Europa FM.
Potrivit acestuia, avizele de racordare au fost eliberate fără condiții și garanții.
”Asta nu sunt lucruri foarte ușoare de făcut, pentru că atunci când li s-au eliberat ani de zile aceste ATR-uri, practic nu li s-a pus nicio condiție nici de garanții, nici se facă investiția și asta trebuie corectată. Când am eliberat acest teren, cu siguranță oameni care au de investit în energie, companii puternice, vor reuși să-și pună investițiile în practică, crescând cu 2.000, cu 3.000 MW, ne vom putea, într-adevăr, crește producția de energie și scădea prețul ca să avem o energie la un tot acceptabil. Deci, practic, băieții deștepți, în mare parte, ne-au blocat sistemul energetic dându-le hârtii ca să ocupe terenul”, a susținut Bolojan.
Potrivit acestuia, în condițiile care ar crește producția de energie și mai ales stocarea, cu siguranță ar putea scădea prețul energiei în anii următori.
Premierul a adăugat că, în acest scop, este nevoie de 1.000-2.000 MW în stocare.
”Nu mi se pare normal să vin cu niște cifre care să fie în termen absolut, dar cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile doar dacă facem ceea ce este corect și eliberăm terenul și lăsăm oamenii care vor să investească în energie chiar să o facă”, a mai spus prim-ministrul.
Din vara acestui an, alocarea capacităților de racordare la rețea urmează să fie făcută prin licitații, deși industria energiei regenerabile a cerut amânarea cu 3 ani a implementării noii metode.
″Împreună cu domnul ministru al Energiei și cu ceilalți colegi vom avea întâlniri săptămâna viitoare cu operatorii din acest domeniu, cu producătorii, cu furnizorii, cu cei care sunt interesați, în așa fel încât să definitivăm această schemă. În principiu, prețurile nu vor depăși actualele prețuri, deci nu vor fi creșteri de prețuri la gaze.
Aceasta este decizia, în așa fel încât să anticipăm, practic, supraoferta care ar trebui să vină anul viitor, când, în condiții normale, având o supraofertă pe piața de gaz, ar trebui ca în România să avem un preț la gaz decent pentru toți locuitorii și stabil pentru mulți ani de acum înainte″, a spus Bolojan.
Întrebat dacă amânarea liberalizării nu va afecta relația României cu Comisia Europeană, având în vedere că România se află deja în procedură de infringement pentru intervenții de stat în formarea prețurilor la energie și gaze, premierul a spus că se va discuta cu Bruxelles-ul.
″Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie în așa fel încât, din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică, într-adevăr, nici o schemă de plafonare, nici măcar cea administrativă. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie″, a conchis Ilie Bolojan..
Liberalizarea prețului final al gazelor naturale va fi făcută de la 1 aprilie doar pentru consumatorii industriali, iar populația și CET-urile care produc agent termic pentru încălzirea centralizată vor beneficia de prețuri fixe reglementate (nu doar plafonate) până în primăvara anului 2027, a anunțat premierul Ilie Bolojan, fără a menționa care vor fi aceste prețuri.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, până la 31 martie 2026. CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
″Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră (din Neptun Deep – n.r.), ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna în perioadele când avem ger.
Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie, anul acesta, sfârșitul lunii martie, și sfârșitul lunii martie 2027, să existe o perioadă trazitorie, cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii caznici.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa prețul pentru caznici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii caznici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice.
Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon.
În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă″, a spus Bolojan.
